| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Adam Smith-Avutia natiunilor

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Adam Smith
– “Avutia natiunilor”
Conceptul de impozit
Impozitul – este o
prelevare obligatorie si gratuita efectuata de catre stat asupra resurselor sau
bunurilor individuale sau ale colectivitatii (in cazul nostru capitalul) si
platita in bani. El constituie o sursa a finantarii cheltuielilor de interes
general al statului si al administratiei locale, fiind un instrument al
politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putand fi
stimulate investitiile si inviorarea conjuncturii economice. Impozitul
reprezinta izvorul principal al formarii veniturilor bugetului de stat si al
finantarii cheltuielilor publice. El este o functie crescatoare a venitului: la
o rata de impunere fiscala data , el sporeste cand venitul creste.
Din punct de vedere economic , impozitul
imbraca diferite forme: direct, indirect; pe consum si pe venit; pe capital, pe
dobanda etc. Nu este posibil si nici echitabil sa se practice un impozit unic.
Aceasta deoarece elementele impozabile – venitul, averea, produsele ce fac
obiectul schimbului, serviciile etc. – pot fi mai bine diferentiate si impuse prin aplicarea mai multor
forme de impozite.
Impozitul pe venit
– este un impozit anual,
perceput de catre stat asupra venitului persoanelor fizice si a celor juridice
(unitati economice, industriale, agricole, comerciale, bancare, institute de
cercetare stiintifica, unitati din domeniul culturii si artei etc.).Pentru
persoanele fizice se diferentiaza in dependenta de marimea venitului si de
starea sociala a contribuabililor. Progresivitatea impunerii veniturilor unora
dintre persoanele fizice si acordarea de facilitati altora este cunoscuta sub
denumirea de echitate verticala. Se mai foloseste si notiunea de echitate fiscala orizontala, care presupune
perceperea de impozite egale la venituri egale, indiferent de sursa
veniturilor.
Ca parghie economica, impozitul pe venit,
indeosebi cel pe profitul societatii comerciale, este folosit pentru stimularea
investitiilor intreprinderilor, a cercetarii stiintifice, progresului tehnic,
largirea exportului, sau dezvoltarea economica.
Impozite pe profit in
“Avutia Natiunilor”
                                          
ADAM SMITH
Cunoscutul economist si filosof scotian,
Adam Smith, este considerat
“parintele” economiei politice moderne mai ales datorita tratatului sau
“O cercetare asupra natiunilor si cauzelor avutiei natiunilor” (publicat in
1776), tradus in limba romana sub titlul :”Avutia natiunilor”.
Lucrarea contine si patru maxime formulate de
Adam Smith,  care trebuie luate in considerare atunci cand se discuta
despre impozit:
Trebuie ca supusii fiecarui stat sa contribuie, pe cat posibil, la
sustinerea statului, in raport cu posibilitatile lor, adica in raport cu
venitul fiecaruia.
Impozitul pe care fiecare persoana este obligata sa il plateasca
trebuie sa  fie bine precizat si nu arbitrar. Epoca (adica termenul) de
plata, modalitatea si suma de plata trebuie sa fie clare si evidente, atat
pentru contribuabili, cat si pentru orice alta persoana.
Orice impozit trebuie sa fie perceput la timpul si modul care
reies a fi cele mai convenabile pentru contribuabil ca sa-l
plateasca.
Orice impozit trebuie sa fie astfel conceput incat sa scoata si sa
“instraineze din buzunarele” populatiei cat mai putin posibil, peste atat
cat poate aduce in tezaurul public al statului.
Impozitul poate frana activitatea economica
a contribuabililor,
asadar toate tarile, tinand cont de aceste principii, au
incercat sa stabileasca impozite cat mai just repartizate, atat ca termen cat
si ca modalitate de plata, in functie de venitul populatiei.
Venitul sau profitul obtinut din capital se
imparte in mod firesc in doua parti: partea care reprezinta dobanda si apartine
proprietarului capitalului, si surplusul, care depaseste suma necesara pentru
plata dobanzii. Evident ca aceasta din urma parte nu poate fi impusa direct. Ea
reprezinta o compensatie pentru riscul si osteneala utilizarii capitalului. Cel
ce utilizeaza un capital trebuie sa obtina aceasta compensatie, pentru ca
altfel ar disparea motivatia de a utiliza capitalul in felul respectiv. Prin
urmare, daca ar fi impus direct, in proportie cu intregul profit, ar fi nevoie
fie sa urce rata profitului, fie sa faca astfel incat impozitul sa cada pe
dobanda banilor, adica sa plateasca o dobanda mai mica.
       Daca i-ar da destinatia de capital agricol, folosindu-l in cultura
pamantului, el ar putea urca rata profitului, sau retine o parte cat mai mare
din productia pamantului sau. Aceasta se poate realiza doar printr-o reducere a
arenzii, ceea ce face ca plata impozitului sa cada in sarcina proprietarului.
Daca ar utiliza capitalul in comert sau in manufactura, el ar putea urca rata
profitului numai printr-o urcare a pretului marfurilor; in acest caz, plata
finala ar cadea in intregime in sarcina consumatorului acelor
marfuri.
       Dobanda pare, la prima vedere la fel de apta sa faca obiectul unui
impozit direct, ca si renta pamantului. Si ea este un produs net care ramane
dupa completa compensare a riscului si ostenelii depuse in folosirea
capitalului. Dupa cum un impozit asupra rentei nu poate urca arenzile, tot
astfel un impozit pe dobanda banilor nu poate urca procentul dobanzii, deoarece
se presupune ca, dupa plata impozitului, cantitatea de capital mobiliar sau de
bani din tara, ca si intinderea de pamant, ramane aceeasi ca si
inainte.        
Rata obisnuita a profitului e determinata
pretutundeni de cantitatea de capital disponibil pentru plasament, in raport cu
totalitatea plasamentelor sau cu afacerile ce urmeaza a fi facute cu aceste
capitaluri. Totalitatea plasamentelor sau afacerilor ce se pot face cu capital
nu poate fi nici sporita si nici redusa prin impozite asupra dobanzii banilor,
prin urmare, daca asemenea impozite nici nu sporesc, nici nu reduc cantitatea
de capital disponibil, rata normala a profitului ramane desigur aceeasi. In
acest caz, partea din profit necesara pentru compensarea riscului si ostenelii
celui ce investeste capitalul ramane si ea neschimbata, asa cum nici osteneala
nu se modifica. Prin urmare, la prima vedere, dobanda banilor pare tot atat de
potrivita pentru a face obiectul unei impuneri directe, ca si renta
pamantului.
       Exista insa doua imprejurari in care dobanda este mult mai putin
ridicata pentru a face obiectul unei impuneri directe, decat renta pamantului.
Mai intai, nici intinderea si nici valoarea pamantului posedat de cineva nu pot
fi vreodata secrete, ba pot fi contatate chiar cu mare exactitate. Totalul
capitalului, insa, este aproape in toate cazurile secret, si cu greu poate fi
evaluat, chiar cu o exactitate relativa. El este totodata supus variatiilor
aproape continue. Rareori trece un an, adeseori nici o luna, uneori nici chiar
o zi, in care capitalul sa nu se modifice intr-o masura mai mare sau mai
mica.
       In al doilea rand, pamantul este un obiect ce nu poate fi mutat
dintr-un loc intr-altul, pe cand capitalul poate fi cu usurinta deplasat.
Proprietarul de pamant este neaparat cetatean al tarii in care se afla
proprietatea sa, pe cand proprietarul de capital este propriu-zis un cetatean
al lumii si nu neaparat legat de o anumita tara.
Adam Smith subliniaza unul din avantajele
proprietarului de capital, si anume acela de a-si transfera capitalul, dintr-o
unitate in alta, sau dintr-o tara in alta, mai ales atunci cand acesta este
supus unor cercetari “vexatorii” in scopul de a-l impune la dari
impovaratoare. De aceea natiunile care au incercat sa puna impozite pe venitul
capitalului, au fost nevoite sa se multumeasca, in locul unor cercetari
riguroase, cu o evaluare foarte vaga, si deci, mai mult sau mai putin arbitrara
. Astfel, observa Adam Smith, orice cetatean vazandu-se impus cu mult sub
venitul sau real, nu poate protesta, chiar daca vecinul sau ar fi impus cu ceva
mai putin decat el.
       In toate tarile a existat grija de a se evita cercetarile severe
in ceea ce priveste situatia materiala a particularilor.
       In Hamburg –
exemplifica Smith –
fiecare locuitor este obligat sa plateasca statului un anumit procent din tot
ceea ce poseda si, dat fiind ca averea populatiei din Hamburg consta mai ales
in capital, acest impozit poate fi considerat aplicat asupra capitalului.
Fiecare se impune singur si, in prezenta functionarului public, depune in
fiecare an o anumita suma de bani la tezaurul public, declarand sub juramant ca
acea suma reprezinta 15% din tot ceea ce poseda el, fara a declara insa la cat
se ridica averea sa si fara a fi supus vreunei cercetari in aceasta
privinta.
       Intr-o republica mica, in care populatia are deplina incredere in
autoritatea publica si este convinsa de necesitatea impozitului, pentru
sustinerea statului si incredintata ca i se va da in mod corect aceasta
destinatie, se poate de obicei conta ca plata lui sa se faca constiincios, si
de buna voie.
       In Olanda, dupa inaltarea principelui de Orania la demnitatea de
statthouder, intreaga avere a unui cetatean era impusa la o stare de 2%. Ca si
in Hamburg, populatia din Olanda aplica aceeasi metoda.
       Intr-o tara in care dobanda curenta pe piata depaseste rareori 3%,
un impozit de 2% echivaleaza cu 13 silingi si 4 peni la lira pe un maxim de
venit net pe care-l produce in general capitalistul – observa Smith in anul 1776. Este un
impozit pe care putini oameni l-ar...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.