| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Religia Egipteana

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                                             
Religia Egipteana
– caracterul zoomorfic
         “Acum vom vorbi
despre Egipt, pentru ca ascunde multe miracole si,
mai ales, ofera tuturor tarilor opere, care abia daca pot fi
descrise.”   (Herodot).
           Gratie
cercetarilor egiptologice, intelegem astazi unele particularitati ale credintei
si configuratiei vechi egiptene mai bine decat a facut-o istoricul grec din
secolul al V-lea î.Ch.
          
Magia si religia sunt foarte
importante, intrucat prima notiune tine mai mult de o anumita imagine a lumii,
in timp ce religia contureaza raportul omului cu Dumnezeu. Asa cum exista
diferite reprezentari despre esenta divina, tot astfel exista si diferite
imagini despre lume. In pricipiu se pot delimita imaginea magica, mitica si
rationala a lumii, pentru care s-a incercat compararea cu somnul, visul si
starea de veghe.
           
Intreaga cultura egipteana
este de origine religioasa. Astronomia a aparut ca necesitate a impartirii
timpului de care ritualul nu se putea lipsi (rasaritul devreme al lui Sothis,
fazele lunii). Cele mai vechi reprezentari cartografice se refera la o
“geografie de dincolo”, fiind pictate pe fundul sicrielor ca orientare
pentru lumea cealalta. Medicii faceau parte, mai ales, din casta preotilor.
Pentru igiena si prevenirea bolilor existau reguli sub forma unor porunci
religioase. Artele plastice trebuie intelese numai dinspre radacina lor
religioasa. Arta egipteana trebuia sa serveasca unor scopuri de cult si magie
si mai putin unei satisfactii estetice, adica nu se putea vorbi despre arta in
sensul occidental. Statuile din epoca piramimdelor sau picturile din mormintele
tebane nu pot fi intelese ca o redare a realitatii vizibile, nici ca niste
copii, ci ele trebuie sa fie privite ca simbol.
          
Piatra pretioasa si floarea
de lotus, broasca si batlanul, barca si piramida miscau sufletul egipteanului
care stroungea cu privirea suprafata, pentru ca, prvindu-le, simtea ca se
intalneste cu nesfarsitul. Astfel, cel care cotempla religia si arta egipteana
intalneste o mare abundenta de motive simbolice.
          
Simbolul are mai multe
sensuri si, de aceea, adesea nu poate fi explicat dupa originea si destinarea
sa. Uneori el pare sa se contrazica pe sine insusi. Exista simboluri care
indica ambii poli existentiali: binele si raul, viata si moartea. Osiris trecea
drept zeul lumii subpamantene si al mortilor, dar in acelasi timp si ca suveran
al cerului; el era soarele care coboara seara si se ridica in zori; putea fi
omorat de fratele sau, Seth, dar, era totusi nemuritor.
          
Deosebit de flagrant era
caracterul ambivalent al zeitatii feminine. Zeita Bastet poate aparea ca pisica
prietenoasa, sarbatorita de femei cu muzica si dans; preotii ei erau medici.
Dar apoi, aceasta zeita putea aparea sub numele de Sahmet ca inghititoare
cumplita, ca o sangeroasa suverana a macelurilor, sub infatisarea unei
leoaice.
Caracterul
zoomorfic
            
Pana in vremurile cele mai
indepartate se poate dovedi existenta a doua grupuri de zeitati. Unul dintre
cele doua grupuri este cel al zeitatilor legate de un anumit loc, vechii zei ai
nomelor, reprezentati ca animale sau cu capete de animale. La Dendera, Hathor
era adorata ca vaca, la Hermopolis, Thot era adorat ca ibis, iar Chnum, cel cu
cap de berbec, trecea drept “stapanul Elephantinei”.
           
Inca de la inceptul
Regatului Vechi, regele era conceput ca incarnare a zeului cu chip de soim,
Horus; el trecea drept purtatorul coroanei binecuvantat de zei.
           
Cultul animalelor pare sa fi
fost motivat initial prin teama omului fata de acestea si de foloasele aduse de
ele. Animalul a devenit purtatorul revelatiei si intermediarul unor puteri
supraomenesti, al unor insusiri arhetipale; astfel, taurul simbolizeaza puterea
de procerare, vaca, maternitatea. Pretutindeni au existat animale sacre,
ocrotite prin tabu, care treceau drept forme de aparitie ale unor zei; numai
rareori – ca de pilda, in
epocile de decadere religioasa – zeitatea era vazuta in animalul propriu-zis. Animalul insusi nu
este decat copia pamanteasca a imaginii primordiale transcedentale, a carui
figura teriomorfa exprima o anumita parte a esentialitatii divine. Astfel,
animalele sacre sunt “sufletul exterior” sau cu o expresie egipteana,
“Ba”. De exemplu, berbecul este sufletul lui Amon-Ra, taurul, cel al lui
Ptah, iar crocodilul este Ba-ul lui Suhos.
          
Adorarea Animalelor – animalele ca
simboluri ale nomelor:
Nomele Egiptului de Sus:
II –
Soimul;  V – Doi
Soimi;  VI –
Crocodilul; X –
Sarpele;  XI –
animalul lui Seth; 
XII –
Vipera de munte;  XV – Iepurele;  XVI – Gazela;  XVII – Cainele (sacalul);
XVIII – Soimul care zboara
Nomele Egiptului de Jos:
VI –
Taurul de munte; X –
Taurul negru; XI – Taurul
Heseb; XII – Vaca cu
vitel;
XV –
Ibis; XVI – Pestele; XX
– Soimul
ghemuit           
Locuri cu un renumit cult al animalelor:
Mendes –
berbecul                           
Abydos –
ibisul
Bubastis  -
pisica                              
Dendera – vaca
Heliopolis – taurul
(Mnevis)              
Kus – soimul
Memphis – taurul
(Apis)                   
Hermonthis –
taurul
Aphroditopolis –
vaca                       
Esne –
berbecul
Krokodilopolis –
crocodilul                
Edfu – soimul
Herakleopolis –
berbecul                  
Elephantine –
berbecul
Kynopolis –
cainele                           
Philae –
soimul
Hermopolis – ibis
          
Animalul lui Seth
Zeul Seth era venerat sub infatisarea unui
animal, care, din punct de vedere zoologic, nu putea fi definit. Incercarile de
definire duc la porcul –
termitelor prin okapi si canide pana la antilopa. Caracteristicile lui erau:
coada ridicata, in forma de sageata si urechile ciulite, taiate sus in colturi.
Ca si zeul, animalul era atribuit desrtului.
          
Sarpele
Acesta face parte din animalele a caror
simbolistica denota cele mai stridente contraste; face parte din puterile
creatoare de viata: cei patru membri feminini ai ogdoadei poarta capete de
sarpe.
Cea mai importanta zeitate cu infatisare de
sarpe este Uto, al carei animal sacru se impleteste im jurul diademei regelui.
          
Soimul
Inca din perioada piramidelor, soimul
serveste ca determinativ general al zeului. Ca rege al aerului, soimul devine
pasarea sacra a regelui zeilor, Horus si de asemenea un simbol al regalitatii
divine. Horus este zeul cerului, care ocroteste pamantul cu aripile sale. Pe
langa el mai exista si alti zei-soimi: zeul luptei Month, zeul Soarelui Ra si
zeul mortilor Sokaris.
          
Taurul
Taurul era vazut intr-o relatie speciala cu
cerul. O formula din piramide pomenste de un taur cu patru coarne, ca pazitor
al cailor cerului.
Taurul, ca mare fecundator, este purtatorul
puterii de viata si aducatorul apei vietii.
Lui Nun i s-a dat ca semn un cap de taur,
deoarece el este personificarea apei cosmice. Inundatiile provocate de Nil
apreau sub imaginea taurul.
Regii Regatului Nou au adesea ca nume “taur
puternic”, in timp ce in primele timpuri suveranul era reprezentat prin
imginea unui taur.
          
Berbecul
Alaturi de taur reprezinta fertilitatea.
Berbecul Amon se deosebeste prin coarnele rasucite in jos, de ceilalti berbeci
care au coarneleorizontale si rasucite in spirala.
          
Ibisul
Acesta are corpul alb, iar capul, gatul si
varfurile penelor sunt negre. Era considerat o reincarnare azeului Thot. In
orasul mortilor, in vase erau asezate mumii ale ibisului.
          
Pisica
Imaginea initiala a pisicii nu era cea
domestica, ci pisica cu coada scurta, care traieste in hatisurile Deltei. Ca
dusmana a sarpelui, ea a devenit animalul sacru al zeului soarelui. In Regatul
Nou, motanul este considerat o reincarnare a zeului soarelui, iar pisica e
identificata cu ochiul soarelui.
In templul de la Bubastis au fost expuse sute
de figurine – pisici ca
daruri sacre, pentru a avea parte de bunavointa zeitei.
          
           Multi
oameni, de stiinta, sau nu, sunt de parere ca zeii nu au existat si nu vor
exista niciodata. Altii cred cu tarie ca au existat si asteapta o perioada in
care oamenii vor crede si isi vor face din nou chipuri cioplite, ale zeilor.
Acestia nu pot fi repezentati doar prin animle, ci pot reprezenta diferite
fenomene ale naturii, insusiri  ale oamenilor.
          
         



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.