| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Activitatea de nuvelist

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Activitatea de nuvelist
1. Geneza romanului
       Liviu Rebreanu s-a nascut la Târlişua (Nasaud) intr-o familie de
invatatori. A urmat scoala la Maieru si Bistrita, apoi Academia Militara la
Budapesta. Desi statutul de cetatean al Imperiului Austro-Ungar l-a
facut sa cunoasca maghiara si germana mai bine decat
romana, Rebreanu a stiut dintotdeauna ca are menirea scrisului.
       Dupa activitatea de nuvelist, care nu l-a impus vremii:
“Framantari”(1912), “Golanii”(1916), “Rafuiala”(1919), Rebreanu
publica, in 1920, romanul “Ion” prin care depaseste literatura
conventionala, idilica, moralizatoare a samanatorismului din primele decenii
ale secolului XX. Geneza romanului presupune un proces lent in care
experientele intamplatoare din lumea satului acumuleaza pentru scriitor
semnificatie morala si devin subiect artistic.
       Publicat „din necesitati editoriale” in doua volume, intitulate
„Glasul pamantului” si „Glasul iubirii”, romanul lasa impresia de
masivitate in creatie, care inchide, intre cele doua descrieri ale drumului de
la Armadia si Pripas si de la Pripas la Armadia, viata in toata complexitatea
de relatii sociale si sufletesti.
2. Structura romanului
       Arhitectura romanului sustine, la nivel macrotextual, functia epica
de interpretare. Romanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare,
coordinate ale evolutiei interioare a personajului principal: “Glasul
pamantului” si “Glasul iubirii”. Titlurile celor 13 capitole (numar
simbolic, nefast) sunt semnificative, discursul narativ avand un “Inceput”
si un “Sfarsit”: “Inceputul”, “Zvarcolirea”, “Iubirea”,
“Noaptea”, “Rusinea”, “Nunta” (prima parte); ”Vasile”,
“Copilul”, “Sarutarea”, “Streangul”, “Blestemul”, “George”,
“Sfarsitul” (partea a doua).
       Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii si
a intelectualitatii rurale. Primul plan urmareste viata lui Ion, iar celalalt
situatia famililor Herdelea si Belciug.
La nivel microtextual, functia epica de
interpretare se realizeaza prin tehnica contrapunctului: prezentarea aceleiasi
teme in planuri diferite (nunta taraneasca a Anei corespunde, in planul
intelectualitatii, cu nunta Laurei; conflictul exterior dintre Ion si Vasile
Baciu corespunde conflictului intelectualilor satului: invatatorul si
preotul).
       Apreciind structura romanului, Eugen Lovinescu face urmatoarea
observatie: „...romanul se organizeaza totusi in jurul unei figuri centrale,
al unui erou frust (rustic), simplu si voluntar, al lui Ion.” Compozitia
sferoidala a romanului ii asigura semnificatii superioare de univers care
inchide un destin.
3. Demonstratie - roman realist, obiectiv, modern cu
elemente traditionale
       Publicat in 1920, romanul “Ion” reprezinta primul roman al lui
Liviu Rebreanu, o capodopera care infatiseaza universal rural in mod realist,
fara idilizarea din proza samanatorista; nucleul romanului se afla in nuvelele
anterioare: “Zestrea”, “Rusinea”.
       Romanul este specia epica in proza de mari dimensiuni, cu un numar
mare de personaje complexe, actiundea desfasurandu-se pe mai multe planuri
narative.
       Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a
III-a. Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale si,
omnipresent, dirijeaza evolutia lor ca un regizor universal.
       Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului in
conditiile satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Caracterul
monografic al romanului orienteaza investigatia narativa spre diverse aspecte
ale lumii rurale: obiceiuri legate de marile momente din viata omului
(nasterea, nunta, inmormantarea), relatii sociale (stratificarea sociala) sau
culturale (universul intelectualitatii rurale).
       Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea
drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii
romanului.
       Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice.
Descrierea are, pe langa rolul de fixare a coordonatelor spatio-temporale,
functie simbolica si de anticipare. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia
de reprezentare a realitatii, iar dialogul sustine veridicitatea si
concentrarea epica.
       Romanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare:
„Glasul pamantului” si „Glasul iubirii”.
       Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii si
a intelectualitatii rurale. Trecerea de la un plan narativ la altul se
realizeaza prin alternant, iar succesiunea secventelor narative este redata
prin inlantuire.
       In expozitiunea, sunt prezentate principalele personaje, timpul si
spatiul: intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas se afla la
hora, in curtea vaduvei lui Maxim Oprea. Confruntarea verbala intre Vasile
Baciu si Ion consituie intriga romanului. Conflictul central este lupta pentru
pamant in satul traditional. Conflictul exterior, social, intre Ion si Vasile
Baciu, este dublat de conflictul interior intre glasul pamantului si glasul
iubirii. Dorind sa obtina repede mult pamant, Ion ii face curte Anei, o seduce
si il forteaza pe tatal ei sa accepta casatoria. Deznodamantul devine
previzibil: George este arestat, Florica ramane singura, iar averea lui Ion
revine bisericii.
       In celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator pentru
autoritate in sat este defavorabila celui din urma.
       Ion este personajul principal, un personaj monumental, realizat
prin tehnica basoreliefului. Exponent al taranimii prin dorinta de a avea
pamant, el este o individualitate prin modul in care il obtine. In goana sa
patimasa de avere se dezumanizeaza treptat, iar moartea lui este expresia
mortalizatoare a scriitorului ardelean.
       Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile
in momentele de incordare (caracterizare indirecta). Fiind omniscient si
omniprezent realizeaza portretul sau biografia personajelor (caracterizare
directa).
       Registrele lexicale diverse sunt utilizate in limbajul
personajelor, in functie de conditia lor sociala. Diversitatea procedeelor
artistice nu este utilizata pentru expresivitate, ci pentru plasticizarea
ideilor.
       Romanul dovedeste capacitatea extraordinara a prozatorului Liviu
Rebreanu de a reconstitui viata satului si de a prezenta psihologia taranului
in toata complexitatea acesteia.
4. Caracterul monografic
       Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia narativa
spre diverse aspecte ale lumii rurale: obiceiuri legate de marile momente de
viata omului (nasterea, nunta, inmormantarea), relatii sociale generate de
diferentele economice (stratificarea sociala) sau culturale (universul
taranilor, universul intelectualitatii rurale), relatii de familie.
       Dincolo de destinele individuale, romanul prezinta aspecte
monografice ale satului romanesc traditional: traditii legate de marile momente
din viata omului (nunta, botezul, inmormantarea), obiceiuri de Craciun, relatii
de familie, relatii socio-economice, hora, jocul popular, portul, gura satului,
carciuma, institutile (biserica, scoala), autoritatile. Comunitatea se conduce
dupa legile statului austro-ungar, dar si dupa legi nescrise. Casatoriile se
fac in functie de avere si cu acordul parintilor, iar fetele trebuie sa-ti
apere virtutea. Incalcarea acestor norme are urmari tragice, cum este cazul
Anei, alungata si dispretuita de toti.
5. Istoria receptarii
       Publicat in 1920, romanul “Ion” reprezinta primul roman al lui
Liviu Rebreanu, o capodopera care infatiseaza universal rural in mod realist,
fara idilizarea din proza samanatorista.
       In aceste conditii este firesc ca noul roman sa surprinda si sa
socheze, sa starneasca reactii violente din partea unor teoreticieni ai
curentului literar de la inceputul secolului al XX-lea, in special din partea
lui G. Ibraileanu si Nicolae Iorga.
       “Ion e cea mai puternica creatiune obiectiva a literaturii
romane”. (E. Lovinescu, “Istoria literaturii romane
contemporane”)
       “Ion este un roman social si psihologic.” (Tudor
Vianu)
       “Ion este cel mai frumos roman romanesc si unul din cele mai
tipice opera de acest fel in literatura universala.” (Mihail
Dragomirescu)
       “Ion este opera unui poet ce canta cu solemnitate conditiile
generale ale vietii, nasterea, nunta, moartea.” (G. Calinescu)
       



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.