| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Activitatea biologica a acizilor grasi

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Activitatea biologica a acizilor
grasi
Lipidele sunt compusi foarte raspanditi in
lumea vie, fiind forma principala de depozitare a rezervelor de materiale
energetice ale organismelor. Lipidele in asociatie cu proteinele si intr-o mica
masura cu zaharurile sunt componente structurale fundamentale ale
celulelor.
       In functie de contitutia chimica, lipidele se impart in doua mari
clase:
lipide simple –
esteri ai acizilor grasi
lipide complexe – esteri ai acizilor grasi continand si alte grupe in afara
alcoolilor si a acizilor grasi
Grasimea este o parte vitala a oricarei celule
vii. De asemenea grasimea reprezinta combustibilul de rezerva al organismului.
De aceea, n-am putea fi sanatosi daca grasimea ar lipsi din alimentatia noatra.
Problema apare din cauza ca cei mai multi dintre noi consumam prea multa
grasime, deseori in forme pe care organismul nule poate prelucra cu usurinta.
Excesul de grasime nu face altceva decat sa creasca vascozitatea si aderenta
sangelui, incetinind circulatia si ducand la alipirea globulelor rosii una de
alta intocmai ca monedele intr-un fasic. In acesta stare, agregata, globulele
rosii sunt incapabile sa se incarce la capacitatea maxima cu oxigen si sa
navigheze prin capilarele microscopice. Lipsite de oxigen si de celelalte
substante nutritive, celulele organismului de vin tot mai susceptibile la
lezare, imbolnavire si moarte. Majoritatea alimentelor bogate in grasimi sunt
incarcate si cu colesterol, substanta care lezeaza peretele interior al
artelor. Organismul reactioneaza prin acoperirea acestor leziuni cu celule. In
conditiile prezentei in sange aunui exces de grasimi si colesterol, organismul
aplica tot mai multe „bandaje” de acest fel, unul peste altul, pana ce
formeaza placi ateromatoase. Iar atunci cand aceste placi cresc suficient de
mult pentru a ingusta sau chiar obtura arterele coronariene care hranesc
inima,apare infarctul de miocard. Cand acest lucru se petrece in arterele care
hranesc creierul, are loc un accident vascular cerebral. Grasimile sunt
prezente constant in sange, fie ca provin din alimentatie, fie ca sunt produse
de organism. Grasimile preovenind din alimentatie sunt constituite, in esenta,
din acizi grasi.
Grasimile naturale sunt sintetizate din
zaharuri (glucide) de catre plante si animale. Cele din organismul animal sunt
de doua feluri:
glucide de rezerva
grasimi de constitutie
Grasimile de rezerva sunt depozitate in cea
mai mare parte in diferite tesuturi si organe (seminte, fructe, funze) sau
parti ale microorganismelor. De asemenea, se afla in jurul organelor interne
ca: ficat,rinichi, intestine, precum si in tesutul conjuctiv surcutanat.
Grasime de constitutie face parte integranta
din orice celula (componenta a materiei celulare). Compozitia ei este
independenta de alimentatie si nu se consuma niciodata.
       
       Grasimi din regnul animal
In organismul animal, sintetizarea grasimilor
proprii se face fie prin utilizarea grasimilor aduse odata cu hrana, fie in
urma transformarii altor componente ale alimentelor (glucide,
proteine).
Grasimile crude din diferite parti ale
corpului difera in ceea ce priveste consistenta, culoarea si compozitia
chimica. In general, grasimile de acoperire au un punct de topire mai scazut,
decat grasimea acumulata in interiorul organismului. La animalele din zonele
calde, grasimea are consistenta mai tare, in comparatie cu cea a animalelor din
zonele cu climat rece si temperat. Grasimea de bovine este de culoare galbena
determinata de continutul in pigmenti carotenoidici. Intensitatea culorii
depinde, in special de continutul in caroten. La animalele tinere grasimea este
mai intens colorata decat la adulte, iar femelele au grasime mai colorata decat
masculii. Animalele slabe au grasime mai inchisa la culoare decat cele
grase.
       Grasimile din regnul vegetal
In plante, grasimea ia nastere prin
transformarea glucidelor, sub influenta enzimelor. S-a constat ca, prin
maturizare, plantele saracesc in amidon si zaharuri, imbogatindu-si continutul
in ulei.
In plante, materia grasa se concentreaza numai
in anumite parti, cum sunt semintele, fructele, samburii etc., jucand rolul
unei substante de rezerva, pe care planta o utilizeza in timpul dezvoltarii ei,
drept sursa de energie. In seminte, rezervele glucidice si lipidice se
inlocuiesc oarecum reciproc: lipidele au concentratii cuprinse intre 46-65% in
semintele oleaginoase si numai de cateva procente in cele amidonoase.
Cantitatea de lipide din fructe si legume este redusa, nedepasind 2%, cu
exceptia soiei. Lipidele, desi se gasesc in cantitate mica, au un rol insemnat
in pastrarea si conservarea legumelor si fructelor. S-a constatat ca aparitia
gusturilor neplacute la produsele conservate, in special la legumele congelate
si deshidratate, se datoresc oxidarii lipidelor. Dintre acizii grasi predomina
acizii linoleic, palmitic si oleic.
In fructe, lipidele se gasesc in cantitate mai
mare in samburi si seminte, de unde se pot obtine si pe cale industriala. In
semintele de piersici, lipidele se gasesc in proportie de 32.5%, in semintele
de caise 29.5%, iar in semintele de prune 25%. In seminte lipidele indeplinesc
rolul de substante de rezerva, iar in legume ele participa la reglarea
permeabilitatii capilare.
       Acizi grasi din constitutia grasimilor
Acizii grasi sunt componenti fundamentali ai
multor categorii de grasimi, carora le confera diferitele lor gusturi, aspecte
si grade de fluiditate. Ei sunt acizi monocarboxilici, cu catena normala
(saturata sau nesaturata) si numar par de atomi de carbon (de la 4 la 30 atomi
de carbon). Exceptie fac cativa acizi ciclici si acidul izovalerianic. Sinteza
acizilor grasi este un proces foarte activ detinand un rol important in
stocarea rezervelor energetice ale organismului. Capacitatea organismului de a
depozita glucoza sub forma de glicogen este limitata, astfel incat glucoza care
prisiseste peste nevoile imediate si nu poate fi pastrata ca glicogen este
converita in acizi grasi si depozitata ca trigliceride in toate tesuturile, in
mod preponderent in tesutul adicos. Proteinele alimentare, intr-o masura
redusa, furnizeaza si ele material pentru sinteza de acizi grasi.
De asemenea, prin arderea acizilor grasi se
metabolizeaza cantitati mai mari de energie decat acelea puse in libertate de
oxidarea glucidelor, deoarece catenele hidrocarbonate din moleculele de acizi
grasi cuprind mai mult hidrogen decat glucoza.
Din punct de vedere chimic acizii grasi pot
fi: saturati si nesaturati
Acizii grasi saturati sunt folositi de catre
animale ca substante de rezerva si formeaza grasimi tari, stabile putin
reactive. Consumul abundent de acizi grasi saturati face sa creasca nivelul
corestelolului in sange.
Acizii grasi nesaturati sunt mai fragili, mai
fluizi, fiind sensibili la oxidare (adica rancezesc in contact cu aerul). Ei
constituie baza grasimilor de origine vegetaka, sub forma de uleiuri vegetale
(soia, floarea-soarelui, germeni de grau, porumb, samburi de strugure), dar ii
gasin in cantitate mare si in peste sau incarnea mamiferelor
marine.
       Soarta grasimilor in organism
Ajunse in tractul digestiv, grasimile sunt
emulsionate cu ajutorul sarurilor prezente in fluidul biliar, fiind descompuse
fara dificultate si aproape integral pentru absorbtia in sange. Doar 10% din
grasimile ingerate prin hrana se regasesc in fecale. De indata ce emulsia este
creata, grasimile se gasesc sub forma de sferule minuscule care sunt usor
absorbite prin peretele intestinal.
Digestia grasimilor incepe in stoma sib
actiune lipazei, de unde sunt evacuate cu o viteza constanata de aproximativ
10g/ora. De indata ce grasimile apar in doden, un  mecanism reflex
informeaza stomacul sa nu mai furnizeze grasimi pana cand grasimile deja
prezente nu parasesc dodenul. Ca reactie la semnalul de mai sus, pilorul se
inchide astfel ca hrana nu mai paraseste stomacul pana cand dodenul inceteaza
sa mai emita semnale care indica prezenta grasimilor. La incetarea semnalelor,
pilorul se deschide din nou permitand alimentelor sa paraseasca stomacul dupa
care procesul descris mai sus poate fi reluat. In duoden, grasimile sunt
digerate mai complet si mai eficient prin actiunea lipazei pancreatice, care
este o enzima cu actiune puternica.
In cazul in care este ingerata o gantitate
mare de grasimi, hrana poate stationa in stomac ore intregi. Un stomac plin cu
grasimi se goleste lent, se umple mai repede in timpul mesei, si ramane plin
mai mult timp dupa ce masa s-a sfarsit. Unele persoane cred ca aceasta golire
lenta a stomacului poate prelungi senzatia de satietate si ar incuraja mancatul
in reprize scurte. Aceasta opinie nu este general acceptata. Se cunoaste ca
grasimile favorizeaza fermentatia in stomac din cauza golirii lente a acestuia.
Iritarea stomacului (inflamat cu produsii de fermentatie) il mentin intr-o
stare continua de contractie, ceea ce va genera o senzatie de satietate, mult
mai probabil, decat in stomacul care se goleste mai repede in absenta
grasimilor.
Odata ce grasimile ajung in sange, ele sunt
manipulate foarte greu de catre organism. Din acest motiv absorbtia grasimilor
se deruleaza altfel decat absorbtia celorlalti nutrienti. Prin vasele de sange,
celelalte tipuri de substante nutritive, sunt preluate direct in fluxul
sangvin. Jumatate din grasimile ingerate sunt in primul rand preluate in vasele
limfatice in...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.