| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Actiunile lui Lapusneanu

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Actiunile lui Lapusneanu
       Publicist, traducator, poet, dramaturg, prozator, filolog,
creatorul nuvelei istorice romanesti, primul scriitor modern din Moldova,
Costache Negruzzi este un deschizator de drumuri in literatura
romana.
       Capodopera a prozei noastre, nuvela "Alexandru Lapusneanul" a
aparut in 1840, in primul numar al revistei Dacia
literara, confirmand dezideratul exprimat de Mihail
Kogalniceanu in articolul-program.
       Nuvela prezinta un episod din istoria Moldovei, in fragmente
simetrice, cu o gradatie dramatica si de o maxima concentrare. - cei cinci ani
ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569).
       Punctul de plecare al nuvelei se afla in "Letopisetul" lui Grigore
Ureche, fara nici o intentie insa de "reconstituire" istorica. Limitele
acesteia sunt ale verosimilului artistic si mai putin ale adevarului
istoric.
       Actiunile lui Lapusneanu sunt puse in slujba mentinerii si
cresterii autoritatii domnitorului, in interesul tarii, impotriva marii
boierimi feudale framantate de intrigi si de lupte pentru domnie.
       In componenta nuvelei intra patru capitole, fiecare avand cate un
motto semnificativ si rezumativ, totodata. Astfel, "Daca voi nu ma vreti, eu va
vreu...", se refera la conflictul anuntat inc din expozitiune, dintre
Lapusneanu si boierii sustinatori ai lui Stefan Tomsa. Cel de-al doilea
capitol, al carui motto este: "Ai sa dai sama, Doamna!", starneste interventia
damnei Ruxandra in a tempera conflictul generator de ura si razbunare. "Capul
lui Motoc vrem..." reprezinta punctul culminant al nuvelei, gradat in trei
tablouri: cuvantarea ipocrita a domnitorului in biserica din Suceava, ospatul
de la palatul domnesc si uciderea celor 47 de boieri, dupa care urmeaza
"dreptatea" facuta multimii prin sacrificarea lui Motoc. Ultimul capitol, "De
ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu" este al finalului tragediei si al
deznodamantului, totodata, prin moartea lui Lapusneanu otravit de boierii
Spancioc si Stroici cu complicitatea domnitei Ruxandra si a mitropolitului
Teofan.
       Subiectul urmeaza o desfasurare ascendenta si o clasica evolutie a
momentelor.
       In centrul nuvelei, Negruzzi il aseaza pe Domnul Moldovei, toate
celelalte personaje sau fapte fiind orientate spre reliefarea personalitatii
acestuia.
       Apreciat constant drept un erou romantic, prin calitati de exceptie
si defecte extreme, construit pe baza antitezei romantice, Alexandru
Lapusneanul este un personaj complex, bine individualizat. Individualizarea si
definirea caracterologica a lui Lapusneanu atinge o expresivitate
nemaiintalnita pana la 1840 si inca neegalata in nuvela istorica romaneasca
ulterioara.
       Negruzzi pune oamenii sa vorbeasca si sa se miste, povesteste unele
evenimente, descrie cateva tablouri, si formuleaza, din cand in cand, dar in
termeni succinti si cu multa rezerva, judecati de valoare asupra personajelor
sale si a situatiilor in care se gasesc. Printre toate aceste mijloace, spre
deosebire de cronica lui Ureche, scena dramatica dialogata domina ansamblul
compozitiei. Povestirea nu intervine decat pentru a infatisa evenimente care
pregatesc si explica scenele de dialog.
       Negruzzi insoteste replicile dialogului de observatii asupra
fizionomiei personajului, care reflecta trairile sale interioare. ("...a carui
ochi scanteiara ca un fulger"). Interogatiile si exclamatiile Lapusneanului,
retezarea taioasa a vorbelor interlocutorului sau, succesiunea rapida a
raspunsurilor, exprima ritmul starii sale sufletesti. Vorbirea lui devine
dramatica, traita la cote inalte ale simtirii omenesti.
       Cu o intuitie psihologica notabila, Negruzzi isi lasa personajul sa
se delantuie intr-o furie si o manie galgaitoare, dezvaluin paroxismul
momentului trait prin amanunte fizionomice: "Radea; muschii i se suceau in
rasul acesta, si ochii lui hojma clipeau".
       Lapusneanul dovedeste o cunoastere sigura asupra oamenilor, dar si
o abilitate politica remarcabila, crutandu-l pe Motoc pentru ca ii este
"trebuitor" ca sa se mai usureze de "blestemarile norodului". Scena aceasta
adauga alte trasaturi portretului domnitorului: luciditate, duritate si
ironia.
       In deschiderea celui de-al treilea capitol (punctul culminant al
nuvelei) cititorul este prevenit despre dramatica derulare a faptelor ce vor
urma: "impotriva obiceiului sau, Lapusneanul, in ziua aceea, era imbracat...". Domnitorul, ca un
mare actor, isi regizeaza, astfel, scena, urmarind cu atentie reactiile
celorlalti. Stapan al artei disimularii, el dovedeste inteligenta, tact, dar
mai ales un echilibru interior desavarsit.
       Lupta dintre boieri si slugile inarmate ale Lapusneanului
alcatuieste o secventa scurta, in care miscarea se epuizeaza fara comentarii,
vazuta de la distanta, intr-un decor redus la minim. Abundenta verbelor la
imperfect, timpul miscarii care semnifica acea ultima zbatere deznadajduita,
inclestarea stingandu-se in sangele amestecat cu vinul pe lespezile de piatra,
il consacra pe Negruzzi ca "pictor al unei literaturi".
       Cinismul, sangele rece, coportamentul fata de Motoc, dezvaluie o
fata diabolica a domnitorului.
       Pentru prima data in literatura romana, Negruzzi surprinde
psihologia colectiva. Multimea adunata la poarta curtii domnesti "se intarata
de mult in mai mult". Dezorientata, nestiind sa-si exprime doleantele,
"prostimea ramase cu gura cascata... Venise fara sa stie pentru ce au venit si
ce vrea. Incepu a se strange in cete, cete si a se intreba unii pe altii ce sa
ceara". Apoi, ca intr-un suvoi, toate glasurile "se facura un glas" si el
striga: "Capul lui Motoc vrem".
       Stilul nararii faptelor este obiectiv. Rareori intervine autorul,
cu cate un calificativ ("marsavul", "curtezan", "ticalosul"). Predomina
naratiunea si dialogul pe fondul realist al actiunii. Prin reconstituirea
istorica, prezentarea unui erou de exceptie, utilizarea antitezei, nuvela
apartine romantismului. Insa obiectivitatea stilului, si sobrietatea lui,
concizia, sunt trasaturi clasiciste ale nuvelei. Limbajul, cu elemente de
factura populara, este expresiv (" a sugui", "gloata", "norod", "sa faca din
tantar armasar"). Doar in naratiunea si comentariul autorului pot fi intalnite
neologisme. Ridicandu-se peste stilul cronicaresc, Negruzzi retine doar
atmosfera scrisului arhaic prin topica frazei ce se supune, uneori, canoanelor
textului initial.
       Lapusneanul nu este un model, ci un tip de domnitor crud, ce devine
un simbol al tiraniei.
       Sotia sa, Doamna Ruxandra ocupa un rol minor. Prin firea ei slaba,
firava, lipsita de hotarare si personalitate, inclinata sa asculte pe altii,
miloasa, ea este totusi fiica, sora si sotie de domn. Doamna Ruxandra este un
instrument, atat al sotului, cat si al lui Spancioc, care se foloseste de
slabiciunea ei temperamentala in otrvirea Lapusneanului.
       Vornicul Motoc e tipul intrigantului politic, inteligent si abil,
care vinde domn dupa domn, cu o slugarnicie ce-l dezgusta si pe Lapusneanu. Cu
o ura si un dispret total fata de popor, el este un personaj mult mai malefic
decat domnitorul.
       Cuviosul Teofan indeamna cu amabilitate pe Doamna Ruxandra sa-si
ucida sotul, lasand in seama lui Dumnezeu hotararea pe care aceasta o va lua,
dar se pregateste in acelasi timp, pentru instalarea noului domn.
       Eroii, incepand cu Alexandru si terminand cu gingasa Doamna
Ruxandra sunt victime si calai in acelasi timp.
       George Calinescu, referindu-se la valoarea operei, afirma: "ar fi
devenit o scriere celebra ca si Hamlet daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi
universale".



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.