| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Actele Parlamentului in Romania

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
CUPRINS
   CAPITOLUL I
ACTELE PARLAMENTULUI ÎN
ROMÂNIA
SECŢIUNEA I     Legile
……………………………………………....3
SECŢIUNEA II   Hotărârile
parlamentare…………………………......9
SECŢIUNEA III
Moţiunile………………………………………........10
SECŢIUNEA IV
Actele exclusiv politice ale Parlamentului……..........12
SECŢIUNEA V   Ordonanţele
Guvernului………………………….......13
CAPITOLUL
II
INIŢIATIVA
LEGISLATIVĂ ŞI DEZBATEREA PARLAMENTARĂ
SECŢIUNEA I    Iniţiativa
legislativă…………………………………17
SECŢIUNEA II   Examinarea şi avizarea proiectelor  de lege de
către comisiile    
                            
parlamentare…...........................................................30                                                        
SECŢIUNEA III  Dezbaterea proiectelor sau propunerilor legislative în
plenul Camerelor
                             
Parlamentare……………..........................................32                                         
CAPITOLUL
III
VOTAREA, PROMULGAREA ŞI INTRAREA ÎN
VIGOARE A LEGILOR
SECŢIUNEA I    Votarea proiectelor sau propunerilor
legislative……………35
SECŢIUNEA II   Promulgarea legii de către
preşedinte……………………...38
SECŢIUNEA III  Intrarea în vigoare a
legii…………………………………..40
CAPITOLUL
I
ACTELE PARLAMENTULUI ÎN ROMÂNIA
         In genere,
constituţiile nu-şi propun să definească instituţia parlamentară,
preocupându-se îndeosebi de modul cum este organizată şi cum funcţionează
ca autoritate a statului.
       
Conform art. 61, alin. 1 din Constituţie “ Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a
ţării”.
     În 
complexul  sistem de autorităţi statale,
Parlamentul se  înfăţişează într- o contrapondere faţă  de
Guvern, constituind totodată şi autoritatea de directivare şi control asupra
activităţii executive.
     Aşadar,
Parlamentul  este instituţia juridică şi politică formată din una sau
două adunări ori “CAMERE”,fiecare compusă dintr-un numar diferit de
membri  (deputaţi, senatori ),care se bucură de anumite imunitaţi,
având drept de control asupra autorităţilor executive şi fiind unica
autoritate legislativa din stat.
Parlamentele contemporane sunt formate fie
dintr-o singură  Cameră , fie din două Camere. Cele formate dintr-o
singură Cameră sunt Parlamente cu  structură camerală, cele formate
din două Camere sunt Parlamente cu structură  bicamerală.
     În general,
structura Parlamentului este  determinată de
sistemul de stat; astfel într-un stat federal este obligatorie existenţa în
cadrul Parlamentului şi a unei Camere care să apere şi să
reglementeze  interesele statelor  membre, pe când cealaltă Cameră
e formată din reprezentanţii statului federal. Sunt însă şi state unitare
care au Parlamente  bicamerale, de exemplu: Italia,
Belgia,Spania,Japonia,Marea Britanie,Romania.
       In
Romania potrivit art.61 alin.2 din Constitutie,Parlamentul este alcatuit din
Camera Deputatilor si
Senat.                                                                                                                                                                                           
      Parlamentul
poate adopta acte cu caracter juridic şi acte cu
caracter exclusiv politic.
SECŢIUNEA
1
LEGILE
         Potrivit art.67
din Constituţie,Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri 
şi moţiuni, art.73 alin.1 stipulând că Parlamentul adoptă legi
constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
Este necesară prezentarea conceptului de
,,lege”. Acest termen este folosit în două accepţiuni şi anume :în sens
larg ( lato senso) se are în vedere orice act normativ  şi în sens
restrâns (stricto senso), se are în vedere actul juridic al organului
legiuitor. Delimitarea este necesară în vederea ierarhizării izvoarelor de
drept a explicării  supremaţiei legii şi argumentării acesteia. De
obicei, în denumirea legii se are în vedere  conţinutul actului
normativ şi procedura de adoptare. Au fost date diverse definiţii
termenului  ,,lege”, majoritatea autorilor surprinzând criteriul formal
şi mai puţin pe cel formal ( conţinutul normativ al legii).
   O definiţie care reuşeşte
să acopere şi să răspundă necesităţilor determinate atât de criteriul
material cât şi de cel formal, este formată de prof. I. Muraru.
    Autorul precizează că
legea este  „actul juridic al Parlamentului, elaborat în conformitate
cu Constituţia şi potrivit unei proceduri prestabilite şi care exprimând
voinţa şi interesele poporului, reglementează relaţiile sociale cele mai
generale şi importante”.1
    Legea este în
exclusivitate emanaţia unicului organ legiuitor, conform cu dispoziţiile
constituţionale şi elaborată după o procedură prestabilită chiar prin
legea fundamentală.
    Parlamentul adoptă legea
în vederea reglementării celor mai importante relaţii sociale, de aici
rezultând faptul că nu toate relaţiile sociale vor fi reglementate de lege,
rămânând astfel ca relaţiile sociale de mai mică importanţă să fie
reglementate prin acte normative subordonate legii
( hotărâri, ordine)2.
________________________________________________________
1 I MURARU, Drept Constituţional şi
Instituţii politice,Edit. Proarcadia, Bucuresti ,pag.128
2 I RUSU, Drept
constituţional şi instituţii politice, Edit. „Lumina lex”, Bucureşti,
2004, pag.463
CLASIFICAREA
LEGILOR
      
Majoritatea sistemelor de drept clasifică legile în constituţionale,
organice şi ordinare
Astfel, Constituţia franceză din 1958 a
dispus că anumite materii vor fi obligatoriu
reglementate de legile organice, iar procedura de elaborare a acestora
diferă de a legilor ordinare.
    Conform dispoziţiilor
art. 73, pct. 2 din Constituţie, legile constituţionale sunt cele de
revizuire a legii fundamentale.
    Legile organice
reglementează anumite domenii prevăzute de Constituţie în mod limitativ.
Ele se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere parlamentare (
majoritatea absolută).
Astfel prin lege organică se
reglementează:
a)    
   sistemul electoral, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale
Permanente;
b)    
   organizarea, funcţionarea şi
finanţarea partidelor politice;
c)    
   statutul deputaţilor şi al
senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale
acestora;
d)    
   organizarea şi
desfăşurarea referendumului;
e)    
   organizarea Guvernului şi a Consiliului
Suprem de Apărare a ţării;
f)    
   regimul stării de mobilizare parţială
sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
g)    
   regimul stării de asediu şi al stării
de urgenţă;
h)    
   infracţiunile, pedepsele şi regimul
executării acestora;
i)    
   acordarea amnistiei sau a graţierii
colective;
j)    
   statutul funcţionarilor
publici;
k)    
   contenciosul administrativ;
l)    
   organizarea şi funcţionarea
Consiliului Superior al  Magistraturii,a instanţelor judecătoreşti ,a
Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m)    
   regimul juridic general al 
proprietăţii şi al moştenirii; 
n)    
   organizarea generală a
învăţământului ;
o)    
   organizarea administraţiei publice
locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia
locală;
p)    
   regimul general privind raporturile de
muncă, sindicatele,patronatele,precum şi protecţia socială;
q)    
   statutul minorităţilor naţionale în
România;
r)    
   regimul general al cultelor;
s)    
   celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi
organice.
         Relaţiile 
sociale de importanţă deosebită cad în reglementarea legilor organice,cele
care se referă,de  exemplu, la: asigurarea garanţiilor executării
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor,asigurarea
pluralismului politic, apărarea siguranţei naţionale şi întărirea
suveranităţii statului, asigurarea ordinei  interne,a
legalităţii,răspunderea tuturor structurilor, a autorităţilor 
administrative şi a funcţionarilor acestora, protecţia proprietăţii,
etc.3
         În toate
celelalte  domenii ale vieţii sociale, Parlamentul adoptă legi
ordinare,cu votul majorităţii membrilor  prezenţi din fiecare Cameră
(majoritate simplă).Este necesar ca fiecare cameră să existe cvorumul legal,
adică să fie  prezenţi majoritatea membrilor, fără de care nu se pot
adopta acte juridice.  
_____________________________________________________________
  3 ION RUSU,  op. cit.,
pag.465
                                  
SUPREMATIA  LEGII
              
          Majoritatea
cercetarilor din domeniul dreptului constitutional au inteles  suprematia
legii fata de celelalte acte normative ca fiind trasatura definitorie a
acesteia, ea fiind emanatia Parlamentului si conforma cu dispozitiile
constitutionale.
          
Suprematia legii se fundamenteaza pe urmatoarele principii:
       
-principiul deplinatatii si suveranitatii puterii de stat;
-principiul pozitiei dominante a
Parlamentului in organizarea sistemului statal ;
-principiul functiilor legii in oglindirea
vointei poporului ca vointa general
obligatorie.                           
Legile referendum sunt adoptate prin
referendum. Înseamnă că după ce se parcurge...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.