| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Actele administrative exceptate de la controlul judecatoresc potrivit legii contenciosului administrativ

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Actele administrative exceptate de la
controlul judecatoresc potrivit legii contenciosului administrativ
Principiile contenciosului
administrativ
În statul de drept existenţa contenciosului
administrativ este condiţionată de aplicarea a două principii:principiul
respectării drepturilor legal dobândite şi principiul obligativităţii
Statului de a asigura executarea hotărârilor judecătoreşti.
Este necesar ca persoana să fie sigură că
raporturile juridice, încheiate în mod legal , în cadrul ordinii de drept
existente , sunt intangibile.Atât activitatea fiinţei umane cât şi aceea a
Administratţiei se caracterizează prin posibilitatea de a scruta viitorul în
estimările efectuate.Prevederea este garantată  numai dacă persoanele
şi Administraţia au siguranţa în durabilitatea raporturilor juridice pe
care şi-au întemeiat şi orientat activităţile.
Noţiunea contenciosul
administrativ
Administraţia Statului are sarcina de a
asigura apliarea legilor , de a edicta acte normative
in scopul executării legilor , de a asigura
funcţionarea seviciilor publice , de a lua măsuri pentru executarea
contractelor administrative , ocrotirea drepturilor persoanelor şi
satisfacerea cerinţelor acestora , menţinerea ordinii publice. Dacă uneori ,
în îndeplinirea acestor sarcini , Administratia lezează drepturile sau
interesele persoanelor, acestea pot formula o reclamaţie , o contestaşie juridică , rezolvată în
mod contencios de către
organele componente.
Ramurile contenciosului
administrativ
       S-a
considerat contenciosul administrativ ca fiind
alcătuit din patru ramuri: contenciosul de
plină jurisdicţie , de anulare ,de interpretare şi
de represiune . Această diviziune devenită clasică datorită jurisprudenţei
Consiliului de Stat din Franţa a fost  adoptată în multe din statele
europene , deşi ea nu corespunde , în total sistemului consacrat aceste
state.
       Există un contencios obiectiv atunci cand situaţia
contenciosului este determinată de o problemă de drept obiectiv şi un
contencios şi un contencios  subiectiv atunci când se pune în cauză
existenţa şi întinderea unor drepturi subiective ale
reclamantului.
În contenciosul de anulare , instanţa
judecătorească pronunţă anularea actului administrativ ilegal ,dacă
constată neconcordanţa actului administrativ cu starea de
legalitate.
Daca actul administrativ ilegal a produs
daune, acestea pot fi cerute la o alta instanţa şi uneori cu alti procedura,
instanţa judecand, în fond, atat din punct de vedere al dreptului cat pi al
faptelor.
În contenciosul de plina jurisdicţie,
competenţa judecatorilor este mai mare şi to decizia lor nu se limiteaza
numai la anularea unui act ilegal, ci pot dispune pi alte masuri precum:
recunoaşteri de drepturi subiective, restituiri, reintegrari, despagubiri pi chiar eventual modificarea unui act
administrativ.
Aceasta competenţa mai larga a
judecatorilor este recunoscuta atunci cand sunt chemaţi sa soluţioneze o
problema de drept subiectiv, şi cand în constatarea făcută, se recunoaşte
reclamantului existenţa unui asemenea drept. In acest mod, contenciosul
subiectiv din punct de vedere al constatarii, este, în general, şi un
contencios de plina jurisdicţie din punct de vedere al deciziei.
ORGANIZAREA CONTENCIOSULUI ADMINlSTRATlV
ROMÂN PRIN LEGEA NR. 29/1990
Regrese fata de Legea contenciosului
administrativ din 1925. Considerăm că reglementarea realizata prin Legea nr.
29/1 990 nu se ridica la înalţimea cerinţelor actuale privind garantarea
efectiva şi eficientă a apărarii drepturilor şi libertăţilor omului, a
înlăturarii arbitrariului şi abuzurilor posibile ale Administraţiei. Sub
acest aspect chiar în raport cu legea contenciosului administrativ din 23
decembrie 1925, care avea multe lacune, remediate ulterior prin contribuţia
doctrinei şi jurisprudenţei, unele reglementari din Legea nr. 19/1 990 apar
ca un regres.
Aşa de exeremplu, în art. 2 enumerarea
actelor administrative care nu pot fi atacate în justifie este amplificată
faţa de Legea din 1925 şi totodată se menţine distincţia criticabilă
dintre actele administrative de autoritate şi actele de gestiune.
De asemenea, prin alin. 2 al art. 6 a) Legii
nr. 29/1990 se stabileşte că judecarea acţiunilor de contencios
administrativ se face de tribunal, sau de curtea de apel, dar "în comptet
format din doi judecatori, iar nu din trei judecatori, conform reglementarii
cuprinsă în art. 9 al Legii din 1925. Prin urmare, in concepţia
legiuitorului din 1990, acţiunile de contencios administrativ nu prezintă
aceeaşi importanţa ca celelalte acţiuni (civile, penale etc.) pe care
tribunalele le judecă în complet format din trei judecatori, şi de aceea
stabileşte un complet format din doi judecatori, ca la nivelul judecatorilor.
Dar practica judiciară din perioada interbelica a arătat importanţa
similară a acţiunilor de contencios administrativ in raport cu celelalte
acţiuni judecate de Curţile de Apel de atunci. Faptul că în sistemul legii
române s-a organizat un singur grad de jurisdicţie, la tribunale, sau la
cugile de apel, cu recurs la Curtea Suprema de Justiţie, constituie un temei
in plus pentru garantarea unei judecaţi, la secţiile de contencios
administrativ, cel puţin egale in importanţă cu aceea de la celelalte
secţii. Consecvent acestei concepţii discriminatorii a acţiunilor de
contencios administrativ faţă de celelalte acţiuni judiciare, in art. 14 din
Legea nr. 29/1 990, o atare hotarare a instanţei jurisdicţionale este
denumita “sentinţă’,
iaraşi ca la nivelul judecătoriilor, noţiunea de sentinţă fiind utilizată
pentru hotărârile tribunalului şi curţii de apel in loc de ”decizie",
aşa curn era definită şi în art. 11 din Legea contenciosului administrativ
din 1925, în concordanţă cu natura juridica a actelor administrative care
sunt decizii.
Preluarea unor teorii ale doctrinei şi
jurisprudenţei din perioada interbelica de cafre
Legea contenciosului.
In alte cazuri "însă s-a ignorat
jurisprudenţa Curţii de Casaţie "in domeniul contenciosutui administrativ,
astfel "acest majoritatea reglementarilor din Legea nr. 29/1990 constituie un
regres fata de nivelul teoretic stiinţific atins în perioada
interbelică''.
Actele administrative de autoritate şi
actele de gestiune.
Considerandu-se, in mod eronat, ca Statul
are o dubla personalitate juricfica şi anume: o personalitate de drept public
în temeiul căreia el poate fi titular de drepturi de putere publică şi o
personalitate de drept privat, care-i dă foiosinţa drepturilor patrimoniale,
asemanatoare în  personalitatea pe care o au persoanele fizice în
doctrina s-au definit actele emise de Stat în exerciţiul calitaţii sale de
putere publica, acte de autoritate. Ele constau în declarafiuni cfe vainta ce
alcatuiesc acte juridice cu caracter unilateral şi executoriu, emanand de la
autoritabile administrative ale Statuiui şi emise în scopul funcţionarii
serviciilor publice. Actele de gestiune au fost definite ca actele juridice cu
caracter contractual, sau facute pentru valorificarea unor cfrepturi
contractuale, emise de Stat in calitate de persoana juridica şi pentru
administrarea patrimoniului său.
Aceasta distincţie
dintre actete de autoritate pi actele de gestiune, adoptata şi de Legea nr. 29
este eronata deoarece tn realitate Statul este o unica persoana juridica
politico- teritorială. Or, din esenţa conceptului de personalitate juridica
politico-teritoriala a Statutui rezulta ca Statul constituie o singura persoana
juridica, fiind aceeaşi atunci cand contracteaza cu un particular sau când
emite acte administrative. Într-adevar, Statul are o singura şi indivizibilă
personatitate juridica politico-teritoriala şi poate
încheia toate categoriile de acte juridice, de drept public, de drept privat,
etc..
CONDITIILE DE ADMISIBILITATE ALE ACTIUNILOR
DE CONTENCIOS ADMINlSTRATIV
Prin condiţii de admisibilitate se inţeleg
acele cerinţe pe care acţiunile intentate, în temeiul actelor normative,
trebuie sa le îndeplineazca, în prealabil, pentru ca instanţa sesizată să
poată proceda la judecarea fondutui litigiuiui. Ele se pot referi la patru
categorii de cerinte: a) la condiţii referitoare la calitatea reclamantului;
b) la natura actului administrativ supus judecaţii; c) la forme şi termene pi
d) la absentia unor cauze de neprimire, care ar putea duce de la inceput la
respingerea acţiunii.
Cercetarea acestor condiţii este prealabila
judecaţii fondului, deoarece judecatorii trebuie sa verifice mai întii daca
reclamnantul are calitatea de a sta in instanţa, daca instanţa este
competenta de a judeca litigiul şi sa se pronunţe asupra actului
administrativ pus în cauză, daca acţiunea este intentată cu respectarea
formelor şi termenelor cerute de lege, daca legea nu a stabilit cauze de
neprimire in anumite cazuri cand actele administrative nu pot fi atacate în
justiţie şi numai dupe aceea sa procedeze la judecarea motivelor pe care
reclamantul işi întemeiaza acţiunea sa. Cand una din aceste condiţii de
admisibilitate lipseşte, acţiunea urmeaza a fi respinsa fară a se mai
proceda la judecarea motivelor de fond.
. Condiţii referitoare la calitatea
reclamantului.
Aceste condiţii se referă:
la calitatea reclamantului de a sta in
justiţie
şi la dovada vatamarii unui drept al sau.
a) Legea nr. 29/1 990 in alin. 1 al art. 1
stabileşte ca au calitatea de a sta în justiţie doua categorii de persoane:
persoanele...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.