| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Acizi si baze

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Acizi si baze
Pentru a putea sa intelegem natura in toata
complexitatea ei, se impune studiul acesteia din perspectiva mai multor
stiinte: chimie, fizica, biologie, geologie etc. In ansamblul acestora, chimia
prezinta prezinta particularitatea de a studia nu doar compusii naturali si
transformarile lor, ci si numarul tot mai mare de compusi care nu exista in
natura.
Chimia este o stiinta experimentala, care se
dezvolta pe baza metodei stiintifice.
Chimistul isi propune sa inteleaga natura, sa
o protejeze si sa obtina compusi utili valorificand materii prime
naturale.
Acizii si bazele sunt doua clase de compusi
extrem de importante in intreaga chimie. Reactii acido-bazice intalnim in viata
de toate zilele, in industrie sau in laborator, in procesele biochimice,
etc.
Acesti compusi au fost identificati inca din
cele mai vechi timpuri. Teorii, definitii ale acestor compusi au fost date de
catre S. Arrhenius, de J. Bronsted si T.M. Lowry.
Reunind toate aceste informatii, haideti sa
vedem ce sunt de fapt acesti compusi, la ce folosesc ei si cat sunt de
importanti pentru organismul uman.
Acizii
In timpul vietii, la scoala sau in afara
scolii, se intalneste adesea notiunea de acid. Daca analizam compozitia unui
acid, putem observa ca in molecula sa intra unul sau mai multi atomi de
hidrogen, care pot fi inlocuiti de metale cu formare de saruri.
Definitia acizilor
Acizii sunt substante compuse in a caror
compozitie intra, pe langa atomi ai nemetalelor, unul sau mai multi atomi de
hidrogen, care pot fi substituiti cu atomi de metal, dand nastere la
saruri.
Conform definitiei, substantele chimice care
au forma HBr, HI, HCl.
Clasificarea acizilor
Dupa compozitie, acizii se clasifica in :
hidracizi – contin in molecula lor doar atomi de
hidrogen si de nemetal ;
oxiacizi – contin in molecula lor, pe langa atomi
de hidrogen si nemetal, si atomi de oxigen .
Dupa numarul atomilor de hidrogen, care pot fi inlocuiti cu metale,
acizii se impart in 3 grupe :
monobazici ;
dibazici ;
tribazici .
Denumirea acizilor
Denumirea hidracizilor se formeaza din termenul acid urmat de
numele nemetalului, la care se adauga sufixul HIDRIC.
Denumirea oxiacizilor in care nemetalul are valenta inferioara, se
formeaza din termenul acid urmat de numele nemetalului, la acre se adauga
sufixul OS.
Denumirea oxiacizilor in care nemetalul are valenta maxima, se
formeaza din termenul acid urmat de numele nemetalului la care se adauga
sufixul IC.
Radicalul acid
Din reactiile chimice la care participa
acizii, se observa ca in moleculele acestora, pe langa atomi de hidrogen, se
gasesc si atomi sau grupe de atomi, care in timpul reactiilor se pastreaza
neschimbate.
Definitia radicalului acid
Atomul sau grupul de atomi care intra in
compozitia moleculelor acizilor si care in reactiile chimice raman neschimbati,
se numesc radicali acizi.
Radicalul acid provine prin eliminarea totala
sau partiala a atomilor de hidrogen din molecula acidului si se noteaza cu
A.
Valenta radicalului acid
Valanta radicalului acid este determinata de
numarul atomilor de hidrogen, care sunt substituiti sau eliminati din molecula
acidului.
Formula generala a acizilor
Formula generala a acizilor este HmA. Daca
inlocuim pe A cu radicalii cunoscuti si pe m cu valenta acestora, se pot obtine
formulele acizilor.
Ex. : Pentru A=Cl(I), avem
HCl
Metode generale de obtinere a acizilor
Hidracizii se pot obtine prin sinteza.
Oxiacizii se pot obtine din oxizii acizi prin reactie cu
apa.
Cea mai frecventa metoda de laborator,
utilizata si pentru hidracizi si pentru oxiacizi, consta in tratarea sarurilor
cu acizi mai puternici.
Proprietatile acizilor
Proprietati fizice
Acizii sunt substante gazoase, lichide sau
solide. Se dizolva in apa, formand solutii cu gust acrisor si sunt bune
conducatoare de electricitate.
Actiunea acizilor asupra
indicatorilor
Acizii inrosesc solutia de turnesol, iar
fenolftaleina ramane incolora in mediul acid.
Proprietati chimice
Reactia acizilor cu metalele
Acizii reactioneaza cu unele metale, formand
saruri si eliberand hidrogenul.
Zn + HCl =
ZnCl2 + H↑
Reactia acizilor cu
oxizii metalelor
Acizii reactioneaza cu oxizii bazici, formand
saruri si apa.
CuO + 2HCl =
CuCl2 + H↑
Reactia de
neutralizare
Acizii reactioneaza cu bazele, formand saruri
si apa, conform reactiei generale : acid + baza = sare + apa
HCl + NaOH = NaCl +
H2O
Reactia acizilor cu
sarurile
Din reactiile acizilor cu sarurile se obtin
acizi si saruri noi.
HCl +
AgNO3 = AgCl↓ +
HNO3
Importanta si utilizarile
acizilor
Importanta acizilor este atat de mare incat
prezentarea utilizarilor nu pote fi usor epuizata.
Acidul clorhidric se foloseste la obtinerea in
laborator a hidrogenului, clorului, a clorurilor si acizilor mai slabi. De
asemenea, se foloseste si in industriile colorantilor, medicamentelor,
pielariei, textilelor si maselor plastice.
Acidul sulfuric(vitriol) este considerat
sangele industriei. Se foloseste la obtinerea sulfatilor, a ingrasamintelor
chimice, a hidracizilor si a oxiacizilor, in industria
farmaceutica.
Acidul azotic are largi utilizari in industria
ingrasamintelor chimice, a explozivilor, a colorantilor, a firelor si fibrelor
sintetice.
3.  Bazele
Cele mai intalnite baze sunt in general NaOH,
Ca(OH)2, etc.
In compozitia fiecarei baze intra un atom de
metal si una sau mai multe grupari OH, numite oxidril sau hidroxil. Gruparea
hidroxil este monovalenta (-OH), deoarece se obtine din apa, prin eliminarea
unui atom de hidrogen.
Definitia bazelor
Bazele sunt substante compuse in a caror
compozitie intra un atom de metal si un nr. De grupari hidroxil, egal cu
valenta metalului.
Clasificarea bazelor
Dupa solubilitatea in apa, bazele se clasifica
in 2 categorii :
baze solubile ;
baze insolubile sau greu
solubile.
Denumirea bazelor
Denumirea bazelor se formeaza din termenul
hidroxid, urmat de numele metalului. Atunci cand metalul prezinta valenta
variabila si formeaza mai multi hidroxizi, la numele metalului se adauga
valenta acestuia.
Formula generala a bazelor
Formula generala a bazelor este M(OH)n
.
Dupa formula generala, bazele metalelor
monovalente sunt de forma MOH, a celor divalente M(OH)2, a celor trivalente M(OH)3etc.
Metode generale de obtinere a bazelor
Bazele solubile se obtin in laborator prin 2 metode :
reactia metalelor puternic electropozitive cu
apa ;
reactia oxizilor metalici cu apa.
Bazele greu solubile in apa se obtin prin reactia de schimb intre o
sare solubila si o baza alcalina.
Proprietatile bazelor
Proprietati fizice
Bazele solubile si insolubile sunt substante
solide, albe sau colorate. Solutiile bazelor solubile sunt lesioase si
lunecoase la pipait, vatama pielea si organismul.
Actiunea bazelor asupra
indicatorilor
Toate bazele solubile albastresc turnesolul si
inrosesc fenolftaleina, proprietati folosite la identificarea
bazelor.
Proprietati chimice
Reactia de neutralizare
Toate bazele reactioneaza cu acizii, formand
saruri si apa.
NaOH + HCl = NaCl +
H2O
Reactia bazelor cu oxizii acizi
Bazele reactioneaza cu oxizii acizi, formand
saruri si apa.
Ca(OH)2+ CO2 =
CaCO3↓ + H2O
Reactia bazelor cu
sarurile
Bazele solubile reactioneaza cu sarurile si
formeaza baze si saruri noi.
2NaOH + FeCl2 = 2NaCl + Fe(OH)2
Importanta si utilizarile bazelor
Bazele substantelor alcaline NaOH si KOH,
constituie reactivi folositi frecvent in laboratoare. In industrie, hidroxidul
de sodiu este utilizat la fabricarea sapunului, la obtinerea fibrelor
artificiale, la mercerizarea bumbacului, la fabricarea sodei de
rufe.
Hidroxidul de calciu este o substanta de prima
importanta in industrie si in constructii. Laptele de var, solutie care se
obtine prin dizolvarea hidroxidului de calciu in apa, se foloseste la varuirea
cladirilor, la obtinerea mortarului etc. Apa de var se foloseste in industria
zaharului, in medicina si pentru recunoasterea dioxidului de carbon in
laborator.
Teoria transferului de
protoni
In teoria clasica a disociatiei electrolitice,
un acid se defineste ca o specie chimica ce da nastere, la dizolvarea in apa,
unui ion de hidrogen, iar o baza, ca o specie ce da nastere, in acelasi
dizolvant, unui ion de hidroxil. In afara de faptul ca aceasta definitie
limiteaza fenomenul la solutii apoase, ea este cu totul improprie pentru o
reprezentare cantitativa a catalizei prin acizi si baze. De altfel, ionii de
hidrogen, adica protoni fara invelis de electroni, desi pot avea o viata
trecatoare in stare gazoasa, nu pot exista liberi in solutie apoasa(si nici in
alti dizolvanti), din cauza tendintei lor extreme de a se combina in moleculele
apei, sub forma de ioni de hidroniu si, in mod similar, cu moleculele altor
dizolvanti.
In anul 1923, chimistul suedez J. Bronsted si
chimistul englez T. M. Lowry au propus definitii, cu caracter mai general,
pentru acizi si baze.
Conform teoriei Bronsted-Lowry, acizii sunt
substante capabile de a ceda unul sau mai multi protoni. Dupa nr. protonilor pe
care îi pot ceda, acizii se clasifica in mono-, di- si
poliprotolitici.
Bazele sunt substante capabile de a accepta
unul sau mai...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.