| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Acizi-baze-saruri

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Acizi,Baze,Sãruri
Prezentare. Acizii
sunt substante care (in stare pura sau in solutie apoasa) au gust acru,
descompun piatra de var cu degradare de bioxid de carbon, reactioneaza cu unele
metale cum este zincul degajand hydrogen si schimba din violet in rosu culoarea
unui colorant izolat din plante (anume din unii licheni) si numit turnesol. Am
intalnit in capitolele precedente, cativa acizi, de exemplu: acidul clorhidric,
HCl, acidul percloric, HClO4, si acidul sulfuric, H2SO4. Din experienta zilnica
ne sunt cunoscuti unii acizi organici, ca de exemplu acidul acetic, CH3COOH,
din otet si acizii din fructele acre, de exemplu acidul citric din
lamaie.
Bazele au gust lesietic, produc in solutie o
senzatie grasa la pipait si schimba culoarea turnesolului din rosu in albastru.
Printre baze se numara hidroxizii metalelor alcaline, cum sunt hidroxizii
metalelor alcalino-pamantoase, de exemplu hidroxidul de calciu (varul stins),
Ca(OH)2, hidroxizii altor metale si amoniacul, NH3.
Acizii reactioneaza cu bazele, in anumite
proportii definite. Cand un acid reactioneaza cu o baza, dispar proprietatile
sale caracteristice (gustul acru, proprietatea de a colora turnesolul in rosu).
De asemenea dispar proprietatile bazei (gustul lesietic si proprietatea de a
colora turnesolul in albastru). Din cauza pierderii acestor proprietati se
spune: acidul a fost neutralizat sau baza a fost neutralizata. La neutralizarea
unui acid printr-o baza ia nastere o sare.
Combinatiile diferitelor elemente cu oxigenul,
oxizii, sunt de doua feluri. Unii, cum sunt SO3 sau P2O5, dau acizi cand se
combina cu apa. Acesti oxizi se numesc anhidride de acizi. Alti oxizi dau baze
prin combinare cu apa. Printre acestia se numara oxizii metalelor alcaline, ca
oxidul de sodiu, Na2O, care da NaOH, oxizii metalelor lacalino-pamantoase, ca
oxidul de calciu, CaO, care da Ca(OH)2, si altii.
Dezvoltarea moderna a teoriei chimice a dus la
definitii exacte ale acizilor si bazelor.
Termenul de acid provine din limba latina de
la cuvantul acidus care inseamna acru si a fost introdus in chimie in perioada
iatrochimica. In anul 1663 Boyle a aratat ca acizii inrosesc hartia de turnesol
si descompun piatra de var, cand apare o efervescenta.
Substantele cu propietati opuse acizilor, care
inalbastresc hartia de turnesol, au fost numite alcalii; acest termen provine
din limba araba: al kalium=cenusa de plante. S-a obsevat inca din perioada
iatrochimica faptul ca alcaliile neutralizeaza acizii, rezultand saruri. Prin
calcinarea sarurilor s-a constatat ca ,,partea acida” se volatilizeaza, iar
restul ce ramane este baza, un oxid si in anul 1774 chimistul francez Guillaume
Francois Rouelle (1703-1770) a introdus termenul de baza, ca fiind substante ce
reactioneaza cu acizii si dau saruri.
Definitia acizilor si bazelor. Hidroxizii bazici sunt substante ionice. Ca exemple vom considera
intai urmatorii doi hidroxizi metalici, care pot fi formulati
astfel:
           
Na+HO-                         
Ca2+(HO-)2
              
Hidroxid de
sodiu           
Hidroxid de calciu
Componenta comuna acestor doua substante, cea
care le confera lor proprietati asemanatoare, bazice, este ionul hidroxil, HO-.
Amoniacul este de asemenea bazic, cu toate ca este electroneutru (molecula sa
nu are o sarcina electrica). Ionul hidroxil si amoniacul au insa, in comun, o
proprietate caracteristica: ambii poseda electroni neparticipanti (amoniacul o
pereche, iar hidroxidul trei perechi de electroni neparticipanti):
                                                                 
H
                             
                             
.
.                         
H - N :  
                      
H - O : - 
                             
‘ ‘                              
                
Ionul
hidroxil                          
H
                                                          
Amoniacul
Pe de alta parte, ca trasatura comuna, toti
acizi poseda cel putin un atom de hidrogen, pe care il pot ceda unei baze, ca
proton (ca ion sau nucleu de hidrogen). Deci:
Acizii sunt substante capabile de a ceda un proton (sau mai multi
protoni).
Bazele sunt substante capabile de a accepta un proton (sau mai multi
protoni).
Sa consideram intai reactia unui acid, acidul
clorhidric, cu doua baze, si anume cu doi hidroxizi metalici:
       .
.                               
.
.                                              
. .  
H - Cl :    
+         Na+H -
O:-           
Na+Cl-      +      H - O -
H    (1)
      
‘ ‘                              
‘ ‘                                             
‘ ‘
    Acid
clorhidric    Hidroxid de sodiu     Clorura
de sodiu          
Apa
             
.
.                                    
.
.                                               
. . 
     2H -
Cl:        
+       Ca2+ 2H -
O:-        Ca2+ 2Cl-  
+    2 H - O - H (2)
             
‘ ‘                                   
‘ ‘                                               
‘ ‘   
Acidul Clorhidric    Hidroxid
de calciu    Clorura de
calciu         Apa
Trebuie sa observam, in primul rand, ca
protonul cedat de acid se leaga de o pereche de electroni neparticipanti ai
bazei. In al doilea rand, in aceste reactii (si la fel in toate reactiile
hidroxizilor metalici cu acizii) se formeaza apa. La cele doua reactii de mai
sus participa si ioni metalici (Na+ sau Ca2+) si se formeaza ioni de clor, Cl-,
astfel ca iau nastere saruri, anume clorura de sodiu, NaCl si clorura de
calciu, CaCl2.
La combinarea amoniacului de acid clorhidric,
acidul cedeaza de asemenea un proton bazei si se formeaza o sare, clorura de
amoniu:
                    
H                               
H           
+
       .
.                                                                    
. . 
H - Cl:   +   :N -
H             
H - N - H     +     :Cl:
-                     
(3)
                
‘ ’                                                                      
‘ ‘ 
                              
H                               
H   
         
Acidul    
Amoniac              
Ion de amoniu     Ion de clorura
       
clorhidric
In toate reactiile dintre un acid si o baza,
formulate mai sus, are loc transferul unui proton de la acid la baza. Acesta
este procesul chimic esential care are loc in reactia dintre un acid si o baza.
Protonii sunt insa legati covalent atat in acizi, cat si in baze; ei nu apar
liberi in reactia dintre acizi si baze (sau in solutie).
Sarurile sunt compuse intotdeauna, dupa cum
reiese din exemplele de mai sus, din ioni si anume din cationi si anioni,
intr-o asemenea proportie incat numarul sarcinilor pozitive sa fie egal cu
numarul sarcinilor negative.
Hidracizi si oxiacizi. Unii acizi au molecula formata numai din hidrogen si un element
electronegativ, de exemplu HCl, HI, H2S. Acestia se numesc hidracizi. Denumirea
unui hidracid se formeaza de la numele elementului electronegaitv la care se
adauga sufixul hidric. De
exemplu, acidul H2S se numeste acid sulfhidric, iar HI acid iodhidric. Numele
sarurilor acestor acizi se alfa adaugand sufixul ura la numele elementului electronegativ.
Astfel, sarea de potasiu a acidului iodhidric, KI, se numeste iodura de
potasiu.
Alti acizi, mai numerosi, contin in molecula
si oxigen alaturi de hidrogen si elementul electronegativ. Acestia se numesc
oxiacizi. Daca elementul
electronegativ din acid (atomul central) se afla intr-o valenta superioara
numele acidului se termina in ic, iar cel al sarurilor corespunzatoare in at. De exemplu, acidul HClO3 se numeste
acid cloric, iar sarea lui
de sodiu, NaClO3, clorat de sodiu. Atunci cand atomul central se gaseste intr-o
valenta inferioara numele acidului are sufixul os, iar cel al sarii sufixul it. Astfel, acidul HClO2 este numit acid
cloros, iar sarea lui de sodiu, NaClO2, clorit de sodiu.
In general, oxiacizii pot rezulta din reactia
anhidridelor cu apa
      
SO3             
+        
H2O                 
H2SO4
Trioxid de
sulf                                      
Acid sulfuric
     
CO2              
+        
H2O                 
H2CO3
Bioxid de
carbon                                  
Acid carbonic
Acizi mono- si polibazici. Baze mono- si poliacide. Unii acizii pot ceda bazelor un singur proton si de aceea se
numesc acizi monobazici; altii pot ceda doi, trei sau patru protoni si se
numesc acizi bi-, tri- sau tetrabazici:
       
HCl                  
H2SO4               
H3PO4                   
H4SiO4
Acid clorhidric     
Acid sulfuric     Acid
fosforic      Acid silicic
(monobazic)           
(bibazic)            
(tribazic)        (tetrabazic) 
La acizii polibazici, protonii sunt cedati pe
rand. Intermediar se  formeaza saruri care mai contin hidrogen acid,
numite saruri acide:
NaOH     
+          
H2SO4              
Na+HSO4-        
+        H2O 
  Hidroxid de sodiu   
Acid sulfuric       Sulfat acid de
sodiu       Apa
                                                               
(sulfat monosodic)
          
NaOH      
+               
Na+HSO4-            
2Na+SO42-     +...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.