| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Acidul acetic diluat

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                                             
       
             
 
                       
       
             
                     
                       
                       
                   Acidul acetic diluat
          Istoric.
Singurul acid cunoscut in
antichitate era acidul acetic diluat, numit si otet (in latina
,acetum), provenit din vinul acrit sub influenta unor
microorganisme.
       
Intre anii 1500 si 1800 au mai fost descoperiti si alti acizi printre care si
acidul sulfuros, acidul sulfuric, acidul azotic, acidul fosforic si acidul
carbonic.
       
Catre sfarsitul secolului al IIXX-lea au fost izolati din materiale vegetale
mai multi acizi organici, printre care acidul lactic si acidul
tartric.
  Acizii au gust acru (in latina
acidus inseamna acru). Ei
coloreaza in rosu un colorant albastru izolat din licheni, numit turnesol.De asemenea acizii descompun
piatra de var (carbonat de calciu) cu efervescenta, adica cu degajare de gaz,
bioxidul de carbon.
  Antagonistii acizilor au fost numiti
alcalii ( de la cuvantul
arab al kalium, cenuse de
plante). Extractul apos al cenusei din lemn, lesia (de la cuvantul latinesc
lixivium), are proprietatea
de a curata pielea si textilele (detergenta), are un gust caracteristic
(lesietic) si produce o senzatie unsuroasa la pipait. Alcaliile restabilesc
culoare albastra a turnesolului inrosit de acizi, fac sa dispara gustul acru al
acizilor si puterea lor de a descompune piatra de var. Cu alte cuvinte,
alcaliile neutralizeaza acizii. Dupa ce au fost descoperite si alte substante care neutralizeaza
acizii, de exemplu oxizii si hidroxizii metalelor si amoniacul, s-a introdus,
pentru asemenea substante, numele mai general de baze. Prin combinarea acizilor cu bazele
(in anumite proportii constante,  caracteristice pentru fiecare acid si
fiecare baza} iau nastere saruri.Bazele au fost definite ca substante ce dau saruri cand reactioneaza cu acizii. Definitia
aceasta se mai intalneste si in prezent in carti elementare de chimie. Vom
vedea ca ea nu corespunde unei proprietati esentiale a acizilor si
bazelor.
Prima incercare de a intelege natura
acizilor si a bazelor porneste de la observatia ca unele elemente cum sunt
carbonul, azotul, sulful si fosforul dau cu oxigenul compusi (oxizi) care
neutralizeaza bazele. Lavoisier a conchis de aici (1770-1780) ca oxigenul este
elementul necesar pentru a determina proprietatile acide ale substantelor.
Conceptia aceasta se oglindeste in numele de opxigen, dat de Lavoisier acestui
element (de la cuvintele grecesti : oxus ,
acru si gennao
,a genera). Elementele care formeaza oxizi acizi, ca
cele mentionate mai sus sunt nemetale.Oxizii metalelor neutralizeaza acizii si
sunt deci baze.
Curand s-a descoperit ca exista acizi ,ca
HCl, H2S si HCN, care nu contin oxigen.S-a recunoscut astfel ca nu oxigenul ci
hidrogenul este elementul
care determina proprietatile acide ale substantelor ( Davy, 1810-1816). Un acid
a fost definit (Liebig !838) ca o substanta in care noul atom de hidrogen poate
fi inlocuit printr-un metal, dand astfel o sare.Potrivit acestei conceptii,
oxizii nemetalelor ca CO2, SO3, N2O5 si P2O5, nu sunt acizi si anhidride de acizi,adica substante care
se transforma in acizi, cand se combina cu apa.
Teoria disociatiei electrolitice (Arrhenius, 1887) a fost aplicata la acizi si baze.Potrivit
acestei teorii, acizii sunt acele substante care, in solutie apoasa, dau
nastere la ioni de hidrogen; bazele in solutie apoasa dau nastere laioni
hidroxil. In absenta apei acizii si bazele sunt considerati ca molecule neutre
(nedisociate), de ale caror proprietati teoria nu se ocupa.La dizolvare in apa,
acizii disociaza in anioni si ioni, iar bazele in cationi si ioni.(de exemplu
HCI in H+ si Cl-, iar NaOH in Na+ si HO- ).Prezenta acestor ioni in solutie si
concentratia lor poate fi recunoscuta prin metode electrochimice, de exemplu
prin masurarea conductibilitatii electrice. Cauzele disocierii la dizolvarea in
apa nu sunt explicate satisfacator de teorie.
Limitata la solutiile
apoase diluate ale acizilor si bazelor , teoria disociatiei 
electrolitice, desi pornita de la premise gresite , a permis tragerea unor
concluzii utile.
Apa ca solvent. Dintre toti acizii, apa este cel mai raspandit si cel mai la
indemana. Afara de asta apa este cel mai bun solvent pentru
electroliti.
O substanta care se comporta fata de acizi ca
o baza si fata de baze ca acid, se numeste amfotera sau amfiprotica .in unele reactii, apa
participa ca acid, in timp ce in altele ca baza.
Bioxidul de ulf , lichid,  la 30
grade  Celsius,nu dizolva decat foarte putina apa. In schimb dizolva acid
bromhidric anhidru, cu care formeaza o solutie carenu conduce curentul electric
si in care acidul bromhidric este deci ionizat.Aceasta solutie dizolva usor apa
si anume 1 mol apa 1 mol acid bromhidric. Solutia astfel formata devine buna
conducatoare de electricitate.Singura explicatie ca in solutia de  SO2,
care este un bun solvent pentru elecroliti, are lc reactia de mai
jos:
           
H2O + HBr  = H3O  +  Br
Ca toti cationii, ionul de hidroniu este
solvatat (hidratat). Din experientele de transport in timpul electrolizei
rezulta ca ionul H3O  leaga 3 molecule de apa, probabil prin legaturi de
hidrogen la cei trei atomi de hidrogen ai sai.
Apa  exercita asupra acizilor tari un
efect de nivelare ,adica in
solutie apoasa nu poate exista un acid mai tare decat acidul H3O (ionul de
hidroniu).
De asemenea in solutie apoasa nu poate exista
nicio baza mai tare decat ionul hidroxil, HO .
In alti solventi exista insa bazemaitari
decat ionul hidroxil. In solutie apoasa nu mai exista decat ioni de
hidroxil.
.
Aplicatii in biologie. Scara pH
este utilizata mai ales pentru solutii slab acide sau slab bazice (intre pH
3-10). Multe reactii biochimice se petrec in solutii neutre, slab acide sau
bazice. pH-ul omenesc este
de 7,36 , la temperatura de 25 de grade Celsius. Lichidele din mediul intern
sun slab bazice. Sucul Stomacal este puternic acid, pH=1,7 ; sucul intestinal este bazic (
pH=8 ).
Amino-acizii. Amino-acizii sunt substante organice deosebit de importante
fiindca provin din proteine prin hidroliza si sunt,la randul lor, materii prime
in sinteze de proteine. Amino acizii sunt compusi dintr-un rest organic ,R , de
care sunt legate o grupare  carboxil , COOH si o grupare amino, NH2. Este
dovedit, prin diferite metode fizice , ca intre aceste doua grupari, una acida
si una bazica, are loc un transfer de protoni, asa ca amino acizii nu au
structura, care li se atribuie de obicei, ci au o structura de ioni
bipolari sau amfiionici.
Concluzii. Notiunea
de “ion de hidrogen”, folosita in chimia clasica este lipsita de inteles.
Acizii sunt specii chimice care contin un proton legat covalent  de un
anion, (baza) sau o molecula de solvent, deasemenea baza. In solutie apoasa,
“ionul de  hidrogen” este ionul H3O   , in metanol este
ionul de CH3OH2   ,iar in amoniac lichid este ionul NH4  . In
solutie apoasa, baza cea mai tare ce poate sa existe este  HO  in
acid acetic CH3COO  etc.
Taria acizilor (si a Bazelor Depinde deci de
aciditatea sau bazicitatea mai mare sau mai mica a solventului. O masura
cantitativa a proprietatii unui solvent de a determina comportarea unei
substante ca un acid sau ca o baza , tare sau slaba ,este constanta de
autoprotoliza a solventuluiDatorita acestei neutralizari intramoleculare,
aminoacizii sunt in solutie apoasa practic neutri. Ei se comporta fata de acizi
ca baze, dand cationi iar fata de baze ca acizi, dand anioni.
Cuprinde
Un
scurt istoric;
Teoria disociatiei electrolitice;
Apa- solvent;
Amino acizii.
                             
Bibliografie:
                    
  C. D. Nenitescu- Chimie generala,
editura Didactica si pedagogica
                 
Bucuresti



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.