| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Acapararea teritoriala

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Acapararea
teritoriala
Începând cu secolul al XV-lea, Europa
cunoaşte o redresare bazată, în vestul continentului, pe restabilirea
ordinii monarhice pe principii moderne şi pe un avânt economic intens. În
acest context de dezvoltare şi datorită perfecţionării mijloacelor tehnice,
navigatorii europeni se lansează în descoperirea marilor rute geografice şi
a unor noi teritorii. Acestor descoperiri le urmează cucerirea şi acapararea
teritorială şi economică, ceea ce duce la constituirea marilor imperii
coloniale. În urma acestui proces marile beneficiare sunt Marea Britanie,
Spania şi Portugalia, care dirijează spre propriile porturi produsele exotice
şi metalele preţioase colectate din colonii. În afară de această
consecinţă economică nu se pot neglija însă nici consecinţele
intelectuale. Europenii descoperă o lume nouă, foarte diferită de ceea ce
ştiau, noi civilizaţii, cu propriile valori. Rezultatul este deformarea
vechii concepţii a europenilor despre lume, cu valorile ei moştenite din Evul
Mediu.
Portughezii au fost
primii care au deschis drumul către noile teritorii; premisele geografice au
fost determinate de expediţiile arabilor din secolele al X-lea – al XII-lea, care duseseră la
descoperirea Asiei şi nordului Africii. Premise economice, precum lipsa
aurului, sau perfecţionarea tehnologiei maritime au avut o contribuţie
majoră la iniţierea acestor expediţii. Monarhiile susţineau desfăşurarea
acestor expediţii, toate fiind subvenţionate de puterea centrală1. În această
privinţă se remarcă contribuţia lui Henrique, supranumit Navigatorul
(1394-1460), cel de-al doilea fiu al regelui Joao I. La începutul secolului al
XV-lea negustorii italieni din Lisabona l-au convins pe regele Alfonso al
IV-lea să organizeze călătoria a trei nave spre arhipelagul Canare (care au
atins probabil şi arhipelagul Madeira2). Cert este că în jurul
anului 1419/1420 portughezii au ocupat permanent insulele Madeira şi Porto
Santo. Principalul obiectiv al acestor călătorii a fost descoperirea
coastelor de vest ale Africii, despre care legenda vorbea că ar fi pline cu
mine de aur; se vorbea despre Fluviul de Aur, despre Coasta de Aur, denumiri
care înfierbântau minţile exploratorilor europeni.
Prima colonie portugheză, Madeira, a fost
organizată după modelul structurii economice şi politice a metropolei.
Iniţial, insulele au depins de coroană, iar din punct de vedere spiritual, de
Ordinul Iezuit. Arhipelagul era împărţit în trei provincii, conduse de trei
seniori locali, aflaţi sub tutela regelui3. O altă colonie organizată
în mod asemănător a fost reprezentată de insulele Azore. Profitul de pe
urma coloniilor era în principal de natură comercială: pentru Madeira şi
Azore, la mare căutare erau materiile colorante şi zahărul; în golful
Guineii şi vestul Africii se dezvolta comerţul cu sclavi negri, extrem de
profitabil, pe lângă mărfurile specifice zonei tropicale. În 1458 a fost
creată prima factorie portugheză, Arguim, situată la 20°30´ latitudine
nordică. Această goană după teritorii nu putea să nu aducă un conflict
între Castilia şi  Portugalia, ambele reclamând drepturi asupra noilor
colonii. Conflictul a fost soluţionat abia în 1479, când Castilia
recunoaşte Portugaliei posesia Madeirei şi Azorelor, primind în schimb
insulele Canare4.
În a doua jumătate a secolului al XV-lea are
loc marele val de descoperiri portugheze. În 1482 sunt descoperite Gabonul,
Congo şi Angola, iar în 1487 Bartolomeo Diaz depăşeşte Capul Bunei
Speranţe, deschizând drumul spre India, drum inaugurat de Vasco da Gama prin
expediţia din 1497 –
1499. Cum în aceeaşi perioadă şi Spania descoperea noi teritorii,
conflictele au izbucnit din nou. Ca urmare, în 1494, prin tratatul de la
Tordesillas, cele două ţări şi-au împărţit sferle de influenţă în
Oceanul Atlantic. Linia de demarcaţie era fixată la 370 de leghe (aproximativ
1500 km) vest de linia dintre Azore şi insulele Capului Verde5. Teritoriile
de la vest de această linie erau rezervate Spaniei, iar cele de la est,
Portugaliei. Explorând zona rezervată Portugaliei, Pedro Alvarez Cabral
descoperă în 1500 Brazilia, iar în 1495 şi 1500 fuseseră descoperite
Groenlanda, respectiv Terra Nova. Totuşi, aceste teritorii au fost neglijate
de portughezi6, deoarece centrul de greutate al imperiului colonial nou-creat
era în Oceanul Indian.
Expansiunea în Pacific începe în
1511; în 1513 portughezii ajung în China, iar în
1540 în Japonia. Expediţia din 1511, care l-a avut în frunte pe Alfonso de
Albuquerque a dus la descoperirea şi cucerirea Malaccăi, în 1512 este
cucerită Goa, iar în 1518 Sri Lanka. Portughezii duceau o politică
colonială agresivă, ce se baza pe distrugerea monopolului comercial musulman,
politică ce a avut un rol important în succesul portughezilor, ei fiind
văzuţi ca aliaţi împotriva duşmanului musulman, reprezentat de egipteni
şi turci.
„Laboratorul experimental” al imperiului colonial în Asia şi America a funcţionat
în Madeira şi Azore, şi, mai târziu, în insulele Capului Verde şi Sao
Tome7. Madeira devenise o replică a Portugaliei; producea şi exporta
zahăr, aceasta fiind principala ramură economică; a doua era reprezentată
de producţia de vin. Azorele exportau grâu şi materii colorante; în
insulele Capului Verde şi în Guineea colonizarea s-a dovedit a fi mai
dificilă, datorită neadaptării culturilor tradiţionale la noile
condiţii8, precum şi climei nesănătoase. În Africa continentală
colonizarea s-a făcut mai ales în scop de protecţie a unor factorii izolate.
Congo era însă un important furnizor de sclavi, dar pe măsură ce resursele
umane se epuizau, expansiunea colonială se extindea spre sud, în Angola.
Relaţiile comerciale din Oceanul Indian au impus şi colonizarea coastei
orientale a Africii: Sofala, Quiloa, Mozambic, însă căutarea de aur a
împins colonizarea spre interior.
În India colonizarea s-a limitat la
întărirea şi perpetuarea punctelor-cheie pentru comerţ. Excepţie au făcut
Goa şi Malacca, oraşe pe care portughezii s-au străduit să le transforme
în oraşe europene, încurajând chiar căsătoria între europeni şi
indigeni, ceea ce a dus la formarea unei caste de metişi.
În Brazilia, colonizarea a fost puţin
amânată, datorită profiturilor reduse pe care le oferea, însă arendarea de
către Coroană a monopolului comercial a atras o mulţime de
colonişti.
Datorită spaţiului şi populaţiei reduse,
Portugalia nu a avut până la jumătatea secolului al XVI-lea un imperiu
colonial organizat corespunzător. Din punct de vedere administrativ, reuşeau
să menţină ordinea în colonii, dar existau numeroase alte probleme: lipsa
mâinii de lucru, fondul economic şi social al metropolei (expansiunea
colonială a aparţinut esenţialmente statului), probleme grave au fost
ridicate şi de rasă, civilizaţie şi religie, precum şi de necesitatea de a
se organiza călătorii departe de coastă9.
Marea beneficiară de pe urma coloniilor din
Lumea Nouă a fost însă Spania, care, în urma exploatării resurselor din colonii, ajunge curând o mare putere a
Europei10. Spre deosebire de portughezi, care colonizează mai mult în scop
comercial, spaniolii cuceresc pe calea armelor teritoriile
descoperite11. La începutul secolului al XVI-lea ei înfiinţează
„instrumentul de exploatare economică”12 a coloniilor din America,
instalat la Sevilla, Casa di la
Contratacion.
Instalarea dominaţiei spaniole începe în
perioada dintre 1492 şi 1520, prin cucerirea Antilelor, în jurul insulei
Santo Domingo, centrul primului imperiu spaniol, unde este numit un guvernator
şi un căpitan general. Spania aduce de aici aur şi perle şi obligă pe
indieni la muncă forţată prin sistemul de organizare numit Encomienda; beneficiarii, numiţi
encomienderos, aveau dreptul
să ceară tribut şi muncă indienilor, care erau liberi. Justificarea
ideologică a Encomiendei
era creştinarea, ea fiind însă, cel puţin la început, un privilegiu
feudal, dreptul de a obţine prestări de muncă din partea
indienilor13. Condiţiile dificile şi mizere la care erau supuşi duc la o
scădere considerabilă a numărului de indigeni din Antile, ceea ce determină
popularea acestora cu sclavi negri aduşi din Africa.
O a doua etapă a cuceririi spaniole este
Mexicul, între 1519 şi 1521. Expediţia din 1519 a lui Hernan Cortés este a
treia care ajunge până la coastele mexicane; ea numără câteva sute de
oameni. Iniţial, Cortés fusese trimis de guvernatorul Cubei, care însă se
răzgândeşte şi încearcă să-l întoarcă pe Cortés din drum. Acesta
debarcă la Veracruz şi se pune sub autoritatea directă a regelui
spaniol14. Aflând despre existenţa imperiului aztec, el întreprinde o
expediţie în interiorul imperiului. Este bine primit de suveranul aztec,
care, însă, nu după mult timp, este luat prizonier de Cortés. După mai
multe lupte, finalizate cu asediul oraşului Mexico, imperiul este cucerit;
cucerirea a durat doi ani15.
A treia etapă se desfăşoară între 1531
şi 1534. Un mic nobil, Francisco Pizarro, a participat la mai multe expediţii
în Peru, de unde s-a întors uimit de bogăţia imperiului incaş. El va
obţine de la împărat titlul de vicerege pentru teritoriile pe care le va
cuceri în această regiune. În 1531 el pleacă din Panama spre Peru; în trei
ani, profitând de un război civil provocat de moştenitorii lui Inca, el
cucereşte ţara şi pune bazele oraşului Lima (1535). În 1541 este ucis de
oamenii săi, pentru bogăţiile descoperite16.
Alţi exploratori au pornit în expediţii de
descoperire şi de cucerire. Rapiditatea...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.