| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: A.D.Xenopol-filosof al istoriei

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
A.D. XENOPOL - Filosof al istoriei
Alexandru D. Xenopol, personalitate
proeminentã a culturii românesti, s-a nãscut la 24 martie 1847 în Iasi.
Dupã absolvirea liceului în orasul natal, a realizat studii universitare de
filozofie, drept si istorie (1867-1871). Ca urmare, a devenit doctor în drept
la Berlin, apoi doctor în filozofie la Giessen, în acelasi an, 1871, fiind
puternic influenþat de savanþii germani.
       Reîntors în þarã, Alexandru D. Xenopol a intrat în
magistraturã, fiind, în 1872, prim-procuror al Tribunalului din Iasi, iar din
1883 s-a integrat, ca profesor, Universitãþii din Iasi, având preocupãri
intelectuale multiple. Istoric, filozof al istoriei, economist, literat,
pedagog, jurist, sociolog, profesor, Alexandru D. Xenopol a fost ales în 1893
membru titular al Academiei Române. Între 1898-1901 devine rector al
Universitãþii din Iasi.
       Ca om
de stiinþã, cu deosebire pentru domeniul istoriei, în 1900 era membru de
onoare al Societãþii de Arheologie din Bruxelles, urmând acelasi titlu
primit de la Societatea Academicã din Cernãuþi (1901), membru al
Institutului Internaþional de Sociologie (1903), titular al Academiei de
ªtiinþe Morale si Politice din Paris (1914), vicepresedinte al Societãþii
de Sociologie din Paris (1916).
       Pentru istoriografia româneascã, Alexandru D. Xenopol este un
adevãrat corifeu al modernismului, plasat, ca temporalitate, între
Independenþã si Marea Unire. În lucrãrile sale a analizat, pe baza unei
ample documentãri, tradiþionalitatea autohtonilor în contextul
antichitãþilor europene, apoi structurile medievale, evenimentele de seamã
din secolele XVIII-XIX, toate acestea regãsindu-se în opera sa fundamentalã.
Primele decenii ale veacului XX, judecate cu maturitatea si erudiþia
savantului de renume mondial, sunt, de asemenea, reliefate în scrierile
sale.
       
S-a aflat întotdeauna într-un fertil dialog cu
învãþaþii renumiþi ai Europei, prin intermediul forurilor stiinþifice
istorice, care i-au acordat deseori premii de excelenþã, alãturi de Academia
Românã. A murit la 27 februarie 1920 în Bucuresti.
       Încã din anii de început ai activitãþii stiinþifice,
Alexandru D. Xenopol s-a remarcat prin analize istorice, cu valoare
incontestabilã, publicate în revista Convorbiri literare. Dintre acestea se
impune scrierea Teoria lui Röesler. Studiu asupra stãruinþei românilor din
Dacia Traianã, apãrutã în 1884 (300 de pagini). Pe aceeasi temã a publicat
la Paris, în 1885, lucrarea O enigmã istoricã. Românii în Evul Mediu. Sunt
demonstraþii veridice privind temeinicia, pe baza criticii moderne, a
autohtoniei si continuitãþii românilor în spaþiul nostru tradiþional,
carpato-dunãrean.
       În
perioada 1888-1893, Alexandru D. Xenopol a tipãrit la Iasi opera
fundamentalã: Istoria Românilor din Dacia Traianã, având sase volume si
totalizând aproape 4000 de pagini. Este prima prezentare sistematizatã,
analiticã si complexã a istoriei românilor, din toate provinciile
tradiþionale, începând tratarea problematicii din cele mai vechi timpuri
pânã la unirea din anul 1859.
       În
scopul finalizãrii acestei sinteze, autorul a realizat cercetãri îndelungate
în arhive si biblioteci din þarã ori din strãinãtate, publicând anticipat
diverse studii referitoare mai ales la izvoarele si instituþiile istorice
românesti.
       În
elaborãrile sale surprinde structurile societãþii românesti, dinamica
evenimentelor, cauzalitatea si finalitatea acestora. De asemenea, prezintã
aspecte fundamentale proprii vieþii sociale, economice, politice,
administrative, culturale si religioase, definitorii pentru români, urmãreste
evoluþia activitãþii umane, producþiile si bogãþiile acestui spaþiu
geo-istoric, reliefeazã categoriile sociale, starea si evoluþia þãranilor,
mestesugarilor, breslasilor, târgoveþilor, orãsenilor sau a marilor
proprietari funciari.
       
Un loc important se acordã structurilor instituþionale,
proprii statelor românesti, cum au fost cele integrate activitãþilor
juridice, financiare, scolare, cutumiare, militare, intelectuale, face referiri
la stiinþã, bisericã, la politica internã si externã.
       O
asemenea vastã problematicã este integratã analizei de ansamblu asupra
spaþiului românesc, evoluþiei continue si unitare a acestuia, din
antichitate, pânã în etapa modernã. Cercetãrile si concluziile sale
demonstreazã crezul istoricului în adevãrul referitor la „Stãruinþa
neîntreruptã a românilor în Dacia Traianã…, din trecut s-a dezvoltat
prezentul, si care este direcþiunea ce aparþine viitorului”.
       Abordând importanþa teoriei în istorie, consideratã ca una din
principalele caracteristici ale acesteia, Alexandru D. Xenopol a insistat
asupra perioadei când a apãrut ideea unitãþii naþionale în constiinþa
poporului român. Pornind de la asemenea filozofie, prezintã, în esenþã,
factorii favorabili ce au cãlãuzit unitatea genezei românesti, traversând
vremurile si ajungând la oportunitatea unitãþii politice în timpul vieþii
sale.
       Viziunea savantului a devenit o realitate incontestabilã,
realizându-se când se afla încã în activitate stiinþificã, dorinþele
lui fiind însã argumentate prin Istoria românilor din Dacia Traianã cu un
avans temporal de trei decenii.
       În
Introducerea de la primul volum al sintezei amintite, tipãrit în 1888,
preciza printre altele: „Poporul român nu poate nãbusi o speranþã ce
încolþeste în el, de câte ori îsi aruncã ochii spre toate acele pãrþi
unde rãsunã graiul românesc, anume cã din pãturile adânci ale unui viitor
oricât de îndepãrtat, va rãsãri odatã frumosul arbore al unirii tuturor
românilor; cã pe cât se întinde graiul lor comun, se vor înjgheba si
interesele lor comune; cã graniþele Statului vor cãdea odatã împreunã cu
acelea ale naþionalitãþii lor”.
       Opera
lui Alexandru D. Xenopol, desi unitarã ca sens, se structureazã pe câteva
secþiuni distincte. Prima dintre acestea constituie marile sinteze, în care
cuprindem: Istoria românilor din Dacia Traianã, editatã, asa cum s-a
precizat, la Iasi, între 1888-1893, având: volumul I, 623 de pagini, volumul
II, 590 de pagini, volumul III, 680 de pagini, volumul IV, 663 de pagini,
volumul V, 770 de pagini si volumul VI, 668 de pagini, la care sunt adãugate
un numãr de sapte hãrþi; Histoire des Roumains de la Dacie Trajane depuis
les origines jusqu’a
l’Union des Principautés
en 1859, apãrutã la Paris în 1896, douã volume, însumând 1132 de pagini
si trei hãrþi, cu o prefaþã a intelectualului liberal Alfred Rambaud
(1842-1905), cel ce a coordonat elaborarea lucrãrii Istoria generalã din
secolul IV pânã în zilele noastre, 12 volume, la care a colaborat inclusiv
Alexandru D. Xenopol; Istoria românilor din Dacia Traianã, editatã la Iasi
între 1896-1912, în 13 volume, si Les Roumains – Historie, Etat matériel et
intellectuel, publicatã la Paris.
       Cea
de a doua secþiune a operei lui Alexandru D. Xenopol reprezintã subiectele ce
abordeazã filozofia istoriei. Printre acestea înscriem: Les principes
fundamentaux de l’histoire,
lucrare apãrutã la Paris în 1899; Principiile fundamentale ale istoriei,
volum editat la Iasi în 1900 si La theorie de l’histoire, carte publicatã la Paris în
1908, la care se adaugã Studii economice, culegere tipãritã la Iasi în
1879.
       Secþiunea a treia din discursul istoriografic al lui Alexandru D.
Xenopol are tentã polemicã si documentarã. Aici se pot încadra: Teoria lui
Röesler. Studii asupra stãruinþei românilor în Dacia Traianã, Iasi, 1884,
ca replicã la lucrarea Romänische Studien, elaboratã de istoricul german
Robert Röesler (1840-1881), apãrutã la Viena în 1871; Une énigme
historique. Les Roumains au moyen âge, Paris, 1885; Etudes historique sur le
peuple roumain, Iassy, 1887; Românii si Austro-Ungaria, Iasi, 1914, precum si
numeroasele articole sau luãri de poziþie în reuniuni stiinþifice
naþionale ori internaþionale pe aceeasi temã.
       Existã, de asemenea, cea de a patra secþiune a scrierilor lui
Alexandru D. Xenopol, cuprinzând o tematicã diversificatã, referitoare, de
exemplu, la domniile lui: ªtefan cel Mare (1871), Constantin Brâncoveanu si
Dimitrie Cantemir (1886), Scarlat Callimachi (1897), Alexandru Ioan Cuza (1903)
sau despre Nicolae Kretzulescu (1915); amplele referiri la confruntãrile
militare dintre rusi si turci, prezentându-se urmãrile acestora pentru
Þãrile Române (1880); luptele politice interne între Drãculesti si
Dãnesti (1907), sau Istoria partidelor politice în România
(1910).
       Asemenea lucrãri au cunoscut ulterior mai multe ediþii,
bibliografii adnotate, interpretãri filozofice si istoriografice, iar în 1972
a apãrut volumul Alexandru D. Xenopol. Studii privitoare la viaþa si opera
sa, care a fost coordonat de Leonid Boicu si Alexandru Zub.
       
Totodatã, în cadrul Institutului de Istorie din Iasi al
Academiei Române, care poartã numele marelui învãþat, spiritul si faptele
sale sunt permanent pilduitoare pentru generaþiile actuale de
cercetãtori.
       Asiduitatea lui Alexandru D. Xenopol de a explicita evenimentele
istorice, investigând noi modalitãþi care sã structureze istoria si
filozofia istoriei, îl plaseazã printre cei mai importanþi gânditori
europeni ai perioadei respective.
       
Originalã este teoria „scrierilor istorice”,
argumentatã în lucrãrile amintite mai sus Les principes fundamentaux de
l’histoire, publicatã la
Paris în 1899, si La...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.