| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: 1. Prezentarea zonei montane

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Cadrul natural in M-tii Apuseni
                          
1. Prezentarea zonei montane
Munţii Apuseni constituie o mare atracţie turistică a
ţării, drept pentru care au fost clasificaţi ca făcând parte din grupa
munţilor de o foarte mare complexitate turistică, alături de mult mai
mediatizaţii săi fraţi, munţii din Carpaţii Orientali şi
Meridionali.
1.1. Scurt istoric
Una dintre cele mai vechi urme de cultură materială
descoperite pe teritoriul Munţilor Apuseni care atestă existenţa unor
comunităţi 454v2113e umane încă din depărtatele ere ale bronzului şi
fierului, este constituită de aşa-zisele „depozite de bronz de la
Zlatna”. Locuirea acestor zone a continuat în perioada preromană şi
romană, primele aşezări mai mari (unele chiar centre urbane), fiind legate
de exploatările auro-argentifere atestate la Roşia Montană (Alburnus Maior)
şi Zlatna (Ampelum).
Anul 1201 este cel în care se vorbeşte despre prima
atestare a „Terrei Abruth” – zona Abrudului de azi.
Mai târziu, în Bula papei Clement al VI-lea, de la 1345, adresată voievozilor români din Transilvania, se
aminteşte şi de un voievod de „Tzopus” (Ţara Ţopilor) cu numele de
Ambrozie.
În epoca modernă evenimentele majore care au avut loc
sunt răscoalele lui Horea, Cloşca şi Crişan din 1784 şi participarea
moţilor la revoluţia din 1848 sub conducerea lui Avram Iancu.
Data de 1 Decembrie 1918 este înregistrată în istoria
acestor locuitori prin participarea moţilor în număr mare la Marea Unire
Naţională.
Moţii, (urmaşi ai dacilor), locuitorii zonei delimitate
de perimetrul Munţilor Apuseni, păstrează şi azi ocupaţiile străvechi
precum sunt creşterea animalelor şi activităţile legate de prelucrarea
lemnului, artă meşteşugărească bine însuşită, dovadă făcând
numeroasele obiecte şi unelte din lemn, ornate cu încrustaţii şi motive
decorative de o rară valoare şi frumuseţe.
1.2. Caracterizare geografică
Munţii Apuseni constituie coloana vertebrală a
Carpaţilor Occidentali, fiind dezvoltaţi sub forma unei palme. Au fost
erodaţi de-a lungul timpului, fiind totodată cea mai fragmentată grupă din
Carpaţii româneşti datorită culoarelor şi depresiunilor-golfuri care-i
străbat.
1.2.1. Aşezarea şi limitele
Făcând parte din grupa Carpaţilor Occidentali, Munţii
Apuseni au următoarele limite:
·  La sud, Culoarul
Mureşului;
·  La est, depresiunea colinară a
Transilvaniei;
·  La vest, Dealurile de Vest;
·  Iar la nord, Valea Barcăului.
1.2.2. Alcătuirea petrografică   
Sunt alcătuiţi din roci vulcanice (M. Metaliferi),
şisturi cristaline (M. Bihor, Vlădeasa, Gilău, Găina), dar în deosebi din
calcare, de unde şi multitudinea fenomenelor carstice (peşteri, chei, coline,
lapezuri şi sohodoluri). Sunt intens mineralizaţi, bogaţi în metale şi
nemetale.
1.2.3. Relieful
a) Munţii
Apusenii reprezintă cel mai înalt şi mai complex sector
de munţi din Carpaţii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m. în zona
centrală, iar în nord şi sud nu ating mai mult de 700-1000 m.
Cuprind în partea centrală Munţii Bihor (1849 m.),
extinzându-se la est în Muntele Mare (1826 m.) şi la nord în Munţii
Vlădeasa (1836 m.). În prelungirea estică a Munţilor Bihor se află Muntele
Găina (1467 m.), iar în nord-est se află Munţii Gilău.
În sud-est sunt Munţii Metaliferi (1018 m.) şi Munţii
Trascăului, iar în vest Munţii Crişurilor: Munţii Zărand (Vârful
Drocea-836 m.), Munţii Codru-Moma (Vârful Pleşu-1112 m.), Munţii Pădurea
Craiului şi Munţii Plopiş (776 m.).
În nord, dincolo de Valea Barcăului, se desfăşoară un
complex de culmi muntoase, alcătuite din şisturi cristaline, cu altitudini
reduse, înconjurate de dealuri. Acest sector de legătură între Carpaţii
Occidentali şi Carpaţii Orientali, numit „Jugul Intracarpatic” include
Munţii Meseş şi dealurile Prisnel, Preluca şi Dealu Mare, depăşind foarte
rar altitudinea de 800 m.
b) Depresiunile
În grupa Apusenilor, alături de culmile muntoase se
disting o serie de depresiuni:
·  Depresiunea Zărand;
·  Depresiunile golfuri Vad-Borod şi
Beiuş;
·  Depresiunile marginale Huedin şi
Şimleu;
·  Depresiunile intramontane Gurahonţ şi
Brad.
c) Pasurile
Cele trei pasuri din această grupă sunt
următoarele:
·  Valişoara (face legătura între Depresiunea
Brad şi Culoarul Mureşului);
·  Ciucea (face legătura între Depresiunea Huedin
şi Depresiunea Vad - Borod);
·  Bucium (leagă culoarele văilor Ampoi şi
Arieş).
Munţii Apuseni nu au avut glaciaţiuni, dar în schimb,
aici  se întâlneşte un fenomen unic in ţara noastră: -muntele vine
în contact direct cu câmpia- în dreptul munţilor Zărandului.
1.2.4. Clima
Climatul în care se înscriu Apusenii este cel montan cu influenţe oceanice, caracterizat prin temperaturi
medii anuale de 2-6 o C. la baza munţilor, 0 o C. (sau chiar negative) pe
înălţimi şi inversiuni de temperatură în depresiuni. Precipitaţiile iau
valori de 700-1200 mm./an şi chiar peste 1200 mm./an în zonele înalte
(Bihor, Muntele Mare, Gilău).
Caracteristic este Vântul de vest. Se întâlneşte
fenomenul de foehn, care pătrunde în zona depresiunilor Alba Iulia - Turda de
pe valea Arieşului.
        1.2.5. Apele
Reţeaua hidrografică este bine dezvoltată, fiind
reprezentată de râurile: Arieş, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb,
Someşul Rece şi Someşul Cald; acestea din urmă confluează la
Gilău.
Apele stătătoare sunt reprezentate de lacuri naturale
(Vărăşoaia - lac format intr-un ţinut calcaros), şi lacuri artificiale
(Fântânele, Tarniţa şi Gilău pe Someşul Cald).
În zona munţilor vulcanici reţeaua de ape freatice
mineralizate reprezintă apele subterane (Moneasa- bicarbonate şi sulfurate).
În regiunile carstice aceste reţele de ape sunt discontinue şi formează
grote şi peşteri.
1.2.6. Vegetaţia
Speciile de plante sunt grupate într-o etajare
armonioasă după altitudine:
·  Etajul foioaselor (fag, tei, frasin,
mesteacăn);
·  Etajul pădurilor de amestec;
·  Etajul coniferelor.
În zona subalpină (Bihor,
Vlădeasa) sunt caracteristice tufărişurile (jneapăn, ienupăr, afin), iar
în zona alpină pajiştile alpine. În depresiuni şi  luncile râurilor
apar stuful, papura, trestia, salcia, plopul, arinul.
1.2.7. Fauna 
Cele mai întâlnite animale din
această zonă sunt lupul, vulpea, ursul, mistreţul, cocoşul de munte
(specifice pădurilor) şi acvila de munte (în zonele alpine).
Dintre peşti caracteristic este păstrăvul.
1.2.8. Solurile
În cea mai mare parte a acestor locuri sunt întâlnite
argiluviosolurile (cenuşii şi brun-roşcate), care
apar în etajul pădurii, brune şi brune-acide (climat umed şi răcoros),
solurile podzolice şi spodosolurile.
           1.3.
Căi de acces
Datorită poziţiei sale în cadrul ţării, grupa
Munţilor Apuseni este străbătută de o reţea bine dezvoltată de căi de
acces atât pe şosele, cât şi pe căi ferate.
Perimetrul zonei este marcat de către drumurile şi
căile ferate ce trec prin Oradea, Aleşd, Huedin, Cluj-Napoca, Turda, Alba
Iulia, Sebeş, Simeria, Deva, Lipova, Păuliş, Arad, Ineu şi
Tinca.
În cadrul munţilor se desfăşoară o perdea de rute
având ca puncte de intersecţie următoarele localităţi: Lunca, Vârfurile,
Brad şi cel mai important, Câmpeni.
Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de
la Huedin până la Beliş, mai in amonte existând numai drumuri forestiere. O
altă variantă ar fi calea ferată până la Cetăţile, iar de aici se poate
urma acelaşi traseu rutier.
Se poate ajunge în Apuseni din Cluj-Napoca, urmându-se
drumurile E 60 sau E 81, până în Turda, iar de aici fie pe DN 75 până la
Câmpeni, cu posibilitatea de a se ajunge până in Abrud şi chiar mai
departe, fie pe calea ferată, urmând acelaşi traseu, numai până în
Abrud.
Partea de sud-est are legătură cu municipiul Alba Iulia
urmându-se traseul DN 74 prin localităţile Zlatna, Abrud şi
Câmpeni.
Din sudul zonei se poate pătrunde în amonte pornind din
Deva, pe la Brad de unde avem de ales între două variante de acces, fie pe la
Buceş spre Abrud, fie prin Baia de Criş, spre Vârfurile.
Vestul Apusenilor este accesibil
datorită infrastructurii reprezentate de către drumul 79 A de la Ineu la
Bârsa spre Hălmagiu şi Brad, (aceeaşi rută fiind posibilă şi pe calea
ferată), sau de către drumul E 79 care trece prin Oradea, Beiuş, Hălmagiu
şi Brad, în paralelul căruia se poate călători şi pe calea ferată intre
localităţile Beiuş şi Nucet.
2. Cadrul natural apusean
        În perioada
actuală, când turismul a devenit o activitate de mare importanţă socială,
economică şi, chiar politică, atât pe plan naţional cât şi
internaţional, necesitatea cunoaşterii potenţialului turistic, a
valorificării lui raţionale se impune din ce în ce mai mult.
Determinarea potenţialului turistic prin metode
cantitative a preocupat pe mulţi specialişti, rezultatele fiind de un real
ajutor acţiunilor de sistematizare turistică a teritoriului, de amenajări
şi dotări corespunzătoare valorii potenţialului respectiv.
Componenta naturală, reprezintă prin peisaje
spectaculoase, configuraţia variată a reliefului, condiţiile climatice
favorabile (frecvenţa redusă a fenomenelor negative, absenţa temperaturilor
excesive), valoarea terapeutică şi abundenţa unor factori naturali, (ape
minerale şi termominerale, nămoluri curative, topoclimat şi microclimat,
faună şi floră, etc );
2.1. Componentele naturale
Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.