| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: MOTIVATIE SI MANAGEMENT

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
TEORIA MOTIVAŢIEI
1. MOTIVAŢIE ŞI MANAGEMENT
Teoria motivaţiei acordă importanţă
preponderentă factorilor interni, adică nevoilor (dorinţe, tensiuni ori
stări conflictuale) în explicarea comportamentului oamenilor. Se apreciază
că factorii interni imprimă comportamentului o esenţă care face ca
răspunsul să nu mai poată fi redus la o simplă reacţie faţă de stimuli
percepuţi.
Astfel, pentru unul şi acelaşi stimul
răspunsul se va diferenţia de la o persoană la alta, în funcţie de tipul
nevoilor active (tipul de nevoi care prin presiunea provocată determină
persoana să-şi concentreze efortul în direcţia acelor obiective care
asigură satisfacerea lor).
Determinarea comportamentului în funcţie de
specificul nevoilor care caracterizează diferitele persoane deschide o
perspectivă mai largă pentru a înţelege diversitatea acţiunilor care
caracterizează eforturile pe care le depun pentru a-şi îndeplini
atribuţiile de post.
Locul central este atribuit MOTIVELOR în
explicarea comportamentului -  de unde şi denumirea de TEORIEI A
MOTIVAŢIEI.
MOTIVELE desemnează acele tipuri de nevoi
care sunt active. Nevoile active provoacă o tensiune internă care determină
orientarea persoanei, a acţiunilor ei în direcţia satisfacerii acestor
nevoi. De aici rezultă că o anumită stare de nesatisfacere a nevoilor
constituie o condiţie sine qua non pentru ca acestea să fie active, adică pentru a se constitui
drept motive în alegerea unei anumite conduite (Maslow).
Faţă de teza stării necesare a
nesatisfacerii nevoilor, pentru a păstra capacitatea de a motiva
comportamentul, poate fi exprimată de o anumită rezervă, atât datorită
lipsei unei cercetări riguroase care să demonstreze această necesitate cât
şi pentru că unul dintre modele le constituite pornind de această teorie
(modelul ierarhiei nevoilor) scoate în evidenţă existenţa unor nevoi a
căror satisfacere nu anulează rolul în declanşarea comportamentului ci din
contră îl amplifică (de exemplu nevoia de stimă). Menţionez că teza
nesatisfacerii adecvate a nevoilor poate forma o bază de argumentare a unor diferenţe între
nivelul de trai sau pentru a justifica anumite disproporţii (distanţă
socială).
La un moment dat, în cazul uneia şi
aceleiaşi persoane poate să subziste mai multe nevoi nesatisfăcute, deci
active. Dintre acestea, la acţiunea unui stimul numai una devine operantă,
adică numai una dintre ele va orienta comportamentului persoanei respective
în direcţia alegerii aceluiaşi scop care să producă satisfacerea, când
scopul este realizat. Până acum nu s-a reuşit punerea la punct  a
metodei care permite precizarea nevoii active care devine operantă la nivelul
comportamentului.
Totuşi, ipotetic, se porneşte de la premisa
că aceasta va fi reprezentată de acea nevoie activă care deţine cel mai
ridicat nivel de nesatisfacere şi deci va exercita presiunea cea mai mare
pentru a fi satisfăcută. Nevoia care devine operantă formează motivul
comportamentului respectiv, orientat spre satisfacerea nevoii. Motivele sunt
reprezentate de o diversitate de nevoi care devin operante în anumite
situaţii. Motivele sunt grupate în două mari categorii:
motive înnăscute;
motive dobândite.
Motivele înnăscute sunt determinate de
nevoi fundamentale (de rang inferior) pe măsură ce aceste nevoi devin
operante. Nevoile fundamentale sunt general comune tuturor persoanelor vizând
nevoia de hrană, de îmbrăcăminte, de locuit etc. (sunt denumite şi nevoi
fiziologice). MOTIVELE DOBÂNDITE prezintă mari diferenţieri de la o
persoană la alta şi depind de ambianţa psiho-socială în care se formează
şi evoluează persoana.
Aceste motive
dobândite sunt motivate de nevoi de rang superior pe măsură ce devin
operante. Nevoile de rang superior desemnează nevoia de stimă, de realizare
profesională, de afirmare culturală etc. (de autoactualizare). Geneza
motivelor are loc în special în copilărie, ambianţa sau mediul familial
având un rol important în această problemă.
Însă schimbările socioeconomice şi
culturale pot lărgi experienţa individuală şi determină geneza unor noi
motive şi pentru adulţi.
Tendinţa de a restrânge geneza motivelor la
perioada copilăriei pare a fi forţată. Apreciem că geneza motivelor este
posibilă atâta vreme cât capacitatea de învăţare se păstrează şi în
condiţiile unui mediu dinamic.
Desigur, în copilărie se formează anumite
motive, dar şi celelalte perioade de vârstă sunt producătoare în motive,
numai aşa explicându-se diferenţele comportamentale la una şi aceeaşi
persoană în diferite etape de vârstă. Dar ceea ce accentuează diferenţele
comportamentale între persoane sunt motivele dobândite, provocate de nevoile
de rang superior. Nevoile de rang superior prezintă o largă variabilitate în
funcţie de persoanele considerate. Motivele înnăscute fiind determinate de
nevoile fiziologice nu vor duce la o diferenţiere accentuată a comportamentului diferitelor persoane.
Nevoile fiziologice prezintă amplitudini de variaţie mult mai reduse,
comparativ cu cele de rang superior, de la o persoană la alta.
Transformarea unei nevoi active în nevoia
operată se realizează numai în măsura în care nevoile active de rang
inferior sunt satisfăcute rezonabil sau integral. “Satisfacerea rezonabilă” se referă la
obţinerea unei acoperiri suficiente a nevoii în cauză pentru a reduce
caracterul de urgenţă. Astfel, atât timp cât nevoile fiziologice nu sunt
satisfăcute rezonabil, comportamentul va fi orientat în direcţia
satisfacerii acestor nevoi. Dacă satisfacerea nevoilor fiziologice, devine
operantă alte nevoi vor determina motivele comportamentale. Satisfacerea
completă a nevoilor fiziologice ar consta din pierderea pentru totdeauna
a caracterului de nevoie
activă ceea ce este de neconceput. Nevoile fiziologice pot fi satisfăcute eficient în absorbirea
mijloacelor care determină satisfacerea acestora, după un anumit interval de timp ele devenind active. Nu
este de conceput ca nevoia de hrană să fie satisfăcută pentru totdeauna. În felul acesta
satisfacerea rezonabilă a nevoii de hrană face loc altor nevoi active care
devin operante ca motivatori ai comportamentului, cu condiţia asigurării în
continuare a satisfacerii nevoii de hrană.
De aici concluzia
că satisfacerea nevoilor fiziologice poate fi gândită numai într-un anumit
interval de timp (ciclitatea).
În schimb nevoile de rang superior nu cunosc
o limită fixă de saturaţie şi de aceea, atunci când devin operante, nu se
poate vorbi de o satisfacere rezonabilă a lor, ele prezentând un caracter de
autoregenerări, motivând permanent comportamentul. Deci, nici acestea nu pot
fi satisfăcute total (sunt nevoi deschise, nesaturate).
Teoria motivaţiei admite ideea conform
căreia prin presiuni exterioare, ale mediului social, se poate provoca un
anumit răspuns, adică se poate obţine o conformare faţa de anumite
standarde sau norme impuse, dar nu şi o schimbare  reală a
comportamentului.
Imediat ce factorul de presiune este retras,
persoana revine la comportamentul anterior. Conform
acestei teorii, modificările comportamentului se pot realiza în direcţia
dorită numai schimbând, provocând schimbarea motivelor care determină în
acel moment comportamentul persoanei. În acest mod devine clar că, pentru a
realiza coordonarea (sinergia) comportamentului subalternilor, managerii
trebuie să cunoască nevoile acestora.
     Prin prisma acestei
teorii, întreprinderea nu mai poate fi considerată doar ca un simplu mediu de
provocare a unor reflexe condiţionate. Ea devine mult mai complicată, un
mediu în care activează persoane cu motive specifice. Satisfacerea nevoilor
active devenite operante reprezintă deci un proces care se diferenţiază şi
după specificul persoanei, formând un atribut (funcţie) a managementului.
Pentru satisfacerea nevoilor subordonaţilor managerii vor folosi mijloace
specifice. Astfel, satisfacerea rezonabilă a nevoilor operante determină
intrarea în acţiune a setului de nevoi active imediat superioare; or
satisfacerea acestora poate însemna o schimbare a mijloacelor de către
manageri.
În cadrul TEORIEI MOTIVAŢIEI au fost
elaborate o serie de modele
care tind să explice comportamentul uman şi să ofere o bază pentru
evaluarea probabilităţii comportamentale, în funcţie de identificarea
nevoilor active care sunt operante şi a particularităţilor condiţiilor de
mediu.
Principalele MODELE DE COMPORTAMENT
construite în baza TEORIEI MOTIVAŢIEI sunt:
MODELUL IERARHIEI NEVOILOR (MASLOW)
MODELUL ACHIZIŢIEI SUCCESELOR
MODELUL BIFACTORIAL (HERZBERG)
MODELUL PERFORMANŢELOR AŞTEPTATE
MODELUL TEORIA Y – TEORIA X –
TEORIA Z
2. MODELUL IERARHIEI NEVOILOR (modelul
Maslow)
Modelul a fost elaborat de Maslow, care a
grupat în 5 categorii:
nevoi FIZIOLOGICE
nevoi de SECURITATE
nevoi de IDENTIFICARE ŞI ÎNŢELEGERE
nevoi de STIMĂ
nevoi de ÎMPLINIRE ÎN ACTIVITATE
Nevoile fiziologice şi de securitate sunt de
rang inferior, iar nevoia de stimă şi de realizare în activitate sunt de
rang superior.
Motivarea comportamentului este asigurată de
nevoile care devin operante. Seturile de nevoi de rang superior devin operante
numai dacă se asigură satisfacerea nevoilor de rang imediat inferior.
Modelul asigură înţelegerea
comportamentului oamenilor din întreprindere (conducător şi executanţi)
numai dacă este identificat gradul de satisfacere a
setului de nevoi.
Satisfacerea nivelului rezonabil al nevoilor
constituie o problemă...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.