| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Sisteme de franare cu actionare hidraulica

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
         Sisteme de franare cu actionare hidraulica
Generalitati privind sistemul de
franare.
Destinatia sistemului de
franare:
Punerea in valoare a performantelor de viteza
si acceleratie ale autovehiculului in conditii de siguranta depend intr-o
masura hotaratoare de capacitatea de franare a acestuia. Cu cat sistemul de
franare este mai eficace, cu atat  vitezele medii de deplasare cresc iar
indicii de exploatare ai autovehiculului au valori mai ridicate. De asemenea,
calitatile bune de franare asigura evitarea unor accidente care se pot produce
chiar in cazul vitezelor relativ mici, provocate de aparitia neprevazuta a unui
obstacol. Statisticile accidentelor de circulatie arata fara drept de apel,
important ape care o are un sistem de franare eficace in eliminarea
consecintelor grave ale functionarii nesatisfacatoare a altor parti componente
ale autovehiculului.
Pentru reducerea vitezei autovehiculului
trebuie create forte care se opun miscarii. Deoarece unele rezistente la
inaintare au efecte reduse, iar rezistenta la accelerare, in cazul franarii
devine forta activa, rezulta necesitatea ca autovehiculul sa fie prevazut cu
dispozitive care sa realizeze forte de sens opus miscarii. Aceste forte se
numesc forte de franare ;
ele trebuie sa aiba valori suficient de mari si care
sa poata fi reglate de catre conducator in functie de necesitati. Fortele de
franare sunt create de mecanismele de franare incluse in sistemul de franare al
autovehiculului.
Sistemul de franare al autovehiculului este
destinat:
micsorarii pana la o
anumita valoare sau anularii progresive a vitezei autovehiculului;
-`imobilizarii
autovehiculului in stationare pe un drum orizontal precum si pe pantele pe care
acesta le poate urca si cobora;
stabilizarii vitezei
autovehiculului la coborarea unor pante lungi.
Parti componente si clasificarea
sistemelor de
franare:             
Sistemul de franare este compus din
dispozitivul de franare si dispozitivul de incetinire.
Dispozitivul de franare serveste la reducerea vitezei autovehiculului pana la o valoare
dorita, inclusiv pana la oprirea acestuia, cu o deceleratie cat mai mare si
fara o deviere primejdioasa de la traectoria de mers, si la imobilizarea
autovehiculului in stationare pe un drum orizontal, precum si pe pantele pe
care le poate urca si cobora.
Dispozitivul de incetinire serveste la stabilizarea vitezei autovehiculului la coborarea unor
pante lungi fara ca dispozitivele de franare de serviciu,de securitate sau de
stationare sa fie folosite sau sa contribuie la aceasta stabilizare. Acest
dispozitiv este utilizat in cazul unor automobile cu mase mari sau destinate sa
fie utilizate in regiuni muntoase sau cu relief  accidentat. Prin
utilizarea dizpozitivelor de incetinire autovehiculele realizeaza viteze medii
mai ridicate, se reduce oboseala conducatorului iar uzarea garniturilor de
frictiune ale franelor de serviciu se reduce in medie cu 25-30%.
Dispozitivul de franare este compus
din:
- mecanismul de franare;
- transmisie si elementul de
comanda.
Mecanismul de franare serveste la producerea fortelr de franare ce se opun miscarii sau
tendintei de miscare a autovehiculului.
Transmisia dispozitivului de
franare este compusa din ansamblul de elemente
cuprinse intre elementul de comanda si frana propriu zisa si care sunt legate
in mod functional.
Elementul de comanda este piesa actionata direct de catre
conducatorul auto sau respectiv de catre remorca, pentru a furniza transmisiei
energia necesara franarii sau pentru a o controla.
Dispozitivele de
franare se clasifica dupa utilizare, particularitatile constructive si locul de
dispunere a mecanismului de franare, sursa de energie utilizata pentru
actionarea franelor si dupa tipul si particularitatile transmisiei.
Dupa utilizare,dispozitivele de franare se clasifica in:
dispozitivul de franare principal;
dispozitivul de franare de siguranta;
dispozitivul de franare de stationare;
dispozitivul de franare auxiliar.
Dispozitivul principal de franare este
intalnit si sub denumirea de frana principala sau de serviciu. In mod uzual, in
exploatare, frana de serviciu poarta numele de frana de picior, datorita
modului de actionare. Frana de serviciu trebuie sa permita reducerea vitezei
autovehiculului pana la valoarea dorita, inclusiv pana la oprirea acestuia,
indiferent de viteza si de starea de incarcare. Frana de serviciu trebuie sa
actioneze asupra tuturor rotilor autovehiculului.
Dispozitivul de franare de siguranta sau frana
de siguranta, intalnit si sub denumirea de frana de avarii sau frana de
urgenta, are rolul de a suplini frana de serviciu in cazul defectarii acesteia.
Frana de siguranta trebuie sa poata fi actionata de catre conducator fara a lua
ambele maini de pe volan. Securitatea circulatiei impune existenta la
autovehicule a franei de siguranta fara de care nu este acceptat in circulatie
rutiera.
Dispozitivul de franare de stationare sau
frana de stationare are rolul de a mentine autovehiculul imobilizat pe un drum
orizontal sau pe o panta in absenta conducatorului un timp nelimitat. Datorita
actionarii manuale, frana de stationare este intalnita si sub denumirea de
frana de mana. Frana de stationare trebuie sa aiba o comanda proprie,
independenta de cea a franei de serviciu. In foarte multe cazuri, frana de
stationare preia si rolul franei de siguranta.
Dispozitivul de franare auxiliar sau frana
auxiliara este o frana suplimentara, avand acelasi rol ca si frana principala,
utilizandu-se in caz de necesitate cand efectul acesteia se adauga efectului
franei de serviciu.
Dupa particularitatile constructive ale
mecanismului de franare, dispozitivele de franare se
clasifica in functie de forma geometrica a pieselor rotitoare si fixe a franei
propriu- zise.     
Dupa forma piesei care se roteste se
deosebesc:
frane cu tambur;
frane cu disc;
frane combinate.
Dupa forma pieselor fixe, franele pot
fi:
cu
saboti;
cu
placheti;
cu
banda;
cu
discuri;
combinate.
Dupa locul de dispunere a mecanismului de
franare se deosebesc:
frane pe roti;
frane pe transmisie.
In primul caz momentul de franare actioneaza
direct asupra butucului rotii, iar in al doilea caz actioneaza asupra unui
arbore al transmisiei autovehiculului.
Dupa tipul transmisiei se
deosebesc:
frane cu transmisie mecanica;
frane cu transmisie hidraulica;
frane cu transmisie pneumatica;
frane cu transmisie electrica;
frane cu transmisie combinata;
frane cu transmisie cu servomecanism.
Dupa numarul de circuite prin care efortul exercitat de sursa de energie se transmite
mecanismului de franare se deosebesc:
frane cu unsingur
circuit;
frane cu mai multe
circuite.
In cazul transmisiei cu un singur circuit, o
defectiune aparuta intr-un punct al acesteia scoate din functiune dispozitivul
de franare.
La transmisia cu mai multe circuite, la
alegerea numarului de circuite si gruparea franelor pe circuite se tine seama
de mentinerea unui anumit raport al fortelor de franare la puntile
automobilului care sa reduca cat mai putin stabilitatea chiar si in cazul in
care unul dintre circuite s-a defectat.
Dispozitivele de franare cu circuite multiple
sporesc sensibil fiabilitatea acestora si securitatea circulatiei, fapt pentru
care in unele tari este prevazuta obligativitatea divizarii circuitelor la
anumite tipuri de autovehicule.
Clasificarea dispozitivelor de
incetinire
Pentru mentinerea dispozitivului principal de
franare in mod permanent in stare de functionare corespunzatoare,
autovehiculele avand masa mai mare de 5000 kg sunt prevazute, in general, cu
dispozitive de incetinire. Utilizarea dispozitivelor de incetinire contribuie
la imbunatatirea stabilitatii autovehiculelor in timpul frinarii, deoarece
momentul de franare este repartizat uniform la roti, iar blocarea acestora este
in general evitata.
Clasificarea dispozitivelor de incetinire se
face dupa principiul de functionare in:
mecanice;
pneumatice;
aerodinamice;
hidrodinamice;
electromagnetice.
Dispozitivele de incetinire
mecanice sunt asemanatoare cu franele dispozitivului
de franare avand dimensiuni mai mari  si o racire mai eficace.
Dispozitivele de incetinire
pneumatice realizeaza momentul de franare cu ajutorul
motorului autovehiculului care este facut sa lucreze in regim de compresor. La
randul lor, aceste dispozitive de incetinire pot fi:
cu obturarea
evacuarii motorului si cu intreruperea concomitenta a admisiei
combustibilului;
cu modificarea
distributiei motorului, astfel incat in regimul de franare supapa de admisie se
mentine inchisa functionand numai supapa de evacuare.
Dispozitivele de incetinire
aerodinamice realizeaza efectul de decelerare prin
marirea rezistentei aerodinamice a automobilului prin marirea suprafetei
frontale cu ajutorul unor panouri escamotabile. Datorita eficacitatii numai la
viteze ridicate, dispozitivele de incetinire aerodinamice se utilizeaza in
general, numai pe unele automobile de
performanta.          Dispozitivele de incetinire hidrodinamice
realizeaza efectul de decelerare datorita frecarii interioare dintr-un lichid
cu vascozitate ridicata, intr-un hidrotransformator.
Dispozitivele de
incetinire electromagnetice realizeaza efectul de
franare prin actiunea unui...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.