| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Motilitatea

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Curs 1
Neurologie
- Motilitatea -
Motilitatea voluntară (activă):
A. Staţiunea
(ortostaţiunea): integrare armonioasă între
sistemele motilităţii voluntare, sistemele de coordonare şi echilibru,
sistemele de reglare extrapiramidale, sistemul reticulat, sistemul cerebelos, sistemele medulare, sistemele proprioceptive de
reglare a tonusului muscular.
     
Examinare: proba Romberg (dacă staţiunea e
posibilă). Pozitivă în:
leziuni vestibulare –>dezechilibrare după câteva secunde
leziuni proprioceptive –> dezechilibrare
imediată
în
leziuni cerebeloase, semnul  pseudo - Romberg  (dezechilibrul nu
apare la închiderea ochilor ci la micşorarea bazei de
susţinere)
scăderea forţei musculare
tulburări ale coordonării agonişti/antagonişti
tulburări mari de sensibilitate
diskinezii cu mişcări ample şi bruşte
B. Mers, salt uniped, fuga: acte motorii complexe, necesitând
integrarea funcţiilor sistemului piramidal, extrapiramidal, cerebelos,
vestibular, a aferenţelor proprioceptive şi a sistemului
muscular.
      Mers,
de urmărit:
mărimea bazei de susţinere
amplitudinea flexiei şi extensiei m.i.
mişcările pendulare asociate ale m.s.
mărimea pasului, modul aplicării şi desprinderii plantei 
(de) pe sol
direcţia
raportul dintre trunchi şi membre şi dintre cap şi
trunchi
oprirea şi întoarcerea din
mers
      Tipuri
particulare de mers:
Cosit: sdr. piramidal în faza spastică
(sechelară); datorat spasmului cu predominanţă pe
extensori la nivelul m.i., care nu mai permite flexia gambei (inerţială, nu
activă), ceea ce se compensează printr-o mişcare de circumducţie a
membrului afectat.
Stepat: paralizia nervului sciatic politeu extern; cu imposibilitatea flexiei dorsale a piciorului şi aplicarea
plantei pe sol începând cu vârful. Poate exista şi o înclinare
compensatorie a bazinului de aceeaşi parte.
Pendulant: sdr. bipiramidale (leziuni pe
ambele emisfere); cu două cârje, alternând
sprijinul pe acestea cu sprijinul pe m.i.;spasticitate accentuată
Digitigrad: contracturi accentuate la nivelul m.i.; bolnavul nu poate călca decât pe
vârfuri.
Cerebelos (ebrios): leziuni cerebeloase;
cu bază largă de susţinere, m.s. depărtate de corp, cu tendinţă de
deviere în toate direcţiile.
Dansant: în coree; mişcări total
aberante ale capului, membrelor, trunchiului.
Legănat (de raţă): distrofii musculare progresive; datorat
atrofiilor musculaturii centurii pelviene, cu înclinarea trunchiului de partea
opusă la fiecare pas.
Din hemiplegia isterică (boală fără substrat
organic): piciorul
“paralizat” e avansat în extensie, pe linie
dreaptă (nu circular).
Talonat->stări cu tulburări mari de
sensibilitate profundă;pacientul ridică dezordonat picioarele azvârlindu-le
înainte,calcă pe călcâi    
     Se mai
examinează: întoarcerea
bruscă, urcare- coborâre pe scări, mers pe vârfuri, pe călcâie, lăsarea
pe vine, etc.
C. Mişcări segmentare: ar trebui comandate toate
mişcările fiziologice din toate articulaţiile,
ceea ce ar dura foarte mult, deci se face un examen ţintit. Se
urmăresc:
amplitudine
viteză
mod
de execuţie
simetrie (!) dreapta-stânga
D. Forţa musculară: examinatorul se opune mişcărilor
comandate bolnavului. Examinare comparativă, simetric. Pentru flexorii
degetelor mâinii se poate face o cuantificare cu dinamometre. Există o scală
de gradare a intensităţii deficitului de forţă musculară:
       0 –
deficit total (fără contracţie)
       1 –
contracţie fără deplasarea segmentului
       2 – deplasare
numai în plan orizontal
       3 –
deplasare posibilă şi pe verticală (învinge gravitaţia)
       4 –
posibilitatea unei contracţii împotriva rezistenţei
examinatorului
       5 – forţă
musculară normală
     
Deficitul:
paralizie (plegie) –> deficit total, nu se poate face
nici o mişcare cu grupul muscular afectat.
pareză –> deficit parţial, cu diminuarea în grade diferite a forţei
de contracţie
      Probe de
pareză:
M.i.:
Barré: pacient în decubit
ventral; se flectează gambele la 50-60 de grade
faţă de orizontală, iar pacientul încearcă să păstreze
poziţia; gamba de partea
deficitară tinde să cadă.
-leziune periferică->gamba cade continuu
(nu există sensibilitate proprioceptivă)
-leziune
piramidală->gamba oscilează şi cade treptat
Mingazzini: pacient în decubit dorsal;
coapsele şi gambele flectate la 90 de grade, m.i.
depărtate la 5-10 cm; gamba de partea deficitară cade.
Grasset: pacient în decubit dorsal;
coapsele flectate 45-60 de grade, gambele în
extensie, m.i. depărtate; membrul de partea afectată cade.
Vasilescu: pacient în decubit
dorsal; flectarea rapidă a coapselor şi gambelor,
fără alipirea picioarelor şi fără desprinderea căcâielor de pe pat. M.i.
cu deficit rămâne în urmă.
   
   M.s.:
              
Proba braţelor întinse (Barré-Rohmer): ridicarea la orizontală a braţelor în extensie, până la nivelul umerilor, cu
mâinile în supinaţie;
braţul cu deficit cade şi/sau face pronaţia mâinii.
Altele: mers pe vârfuri, pe călcâie,
salt uniped, genuflexiuni.
      Teritoriul
afectat:
-    Hemipareză/hemiplegie: ½ corp, în sens longitudinal.
Monopareză/monoplegie: un singur membru (brahială dreaptă/stângă sau crurală
dreaptă/stângă)
Parapareză/paraplegie: două membre simetrice (superioare sau
inferioare; termenii se folosesc de regulă pt. m.i.,
pt. cele superioare utilizându-se cei de dipareză/diplegie)
Tetrapareză etraplegie: afectarea
tuturor membrelor
Hemipareza/hemiplegia
cruciată: deficit pe m.s.
de aceeaşi parte şi pe m.i. de partea opusă
Motilitatea pasivă (tonusul muscular):
      Tonus= o stare permanentă (incusiv în
repaus) de tensiune a muşchiului striat, datorată unei contracţii uşoare,
involuntare.
      Mecanisme de
control:
Spinal->arc reflex medular
Structuri reglatoare superioare în:
- trunchi
- cerebel
- nuclei bazali;scoarţă
       -fondul
morfologic este reprezentat de arcul reflex
tonigen
      
-elemente receptoare->fusurile neuromusculare şi organele tendinoase
Golgi
      
-cornul anterior medular->motoneuroni α mari->mişcări
fazice
                 
           
 -motoneuroni α mici->fibre musculare
roşii
                 
           
 -motoneuroni γ
                   
           -neuroni Renshaw
      
-structuri corectoare:
       -formaţiuni spinale->bucla γ
şi circuitul Renshaw
       -formaţiuni supraspinale
               -facilitatoare->formaţiunea reticulată activatoare
                   
   -cerebel
                   
   -neostriat
               -inhibitoare->sistemul piramidal şi extrapiramidal
      
Examinare:
Tonus de repaus: palparea consistenţei muşchiului, aprecierea extensibilităţii
şi rezistenţei la mobilizarea pasivă.
Tonus postural: cercetarea
reflexelor de postură.
Tonus de acţiune: urmărirea tonusului în timpul execuţiei mişcărilor
voluntare.
     
Tulburări:
Hipotonia –
atonia musculară:
scăderea până la abolire a tonusului muscular; mişcările pasive se fac foarte uşor,
senzaţie de mobilitate articulară exagerată, rezistenţă mică la
mobilizare; relieful muscular pierdut, masă musculară flască la palpare. În:
întreruperea arcului reflex în orice punct
-neuropatii,polineuropatii,poliradiculoneuropatii
-zona Zooster,tabes,poliomielita anterioară
acută/subacută/cronică
afectarea structurilor cu rol facilitator / prevalenţa structurilor inhibitorii
-leziuni
cerebeloase;coree;atetoză
-leziunile neuronilor motorii centrali
instalate brusc
afecţiuni musculare care merg cu atrofii
afecţiuni metabolice (glicogenoze,
hipokaliemie)
intoxicaţii medicamentoase
afecţiuni congenitale
-amiotonia Oppenheim
-malformaţii cerebrale/spinale
-hiperlaxităţi congenitale
-trisomia 21
Hipertonia: exagerarea tonusului
muscular; muşchi induraţi, tendoane în tensiune,
mişcări pasive limitate. Tipuri de
hipertonie:
Piramidală (contractura, spasticitatea piramidală):
-celulele Betz îşi exercită stimulii de
motilitate activă asupra unităţilor motorii albe din muşchii ce efectuează
mai ales motilitatea voluntară
Ectromielică (predomină distal)
Electivă (interesează predominant flexorii şi pronatorii la
m.s. şi extensorii şi adductorii la m.i.)
Elastică (contractura poate fi învinsă prin mobilizări pasive
succesive; aceasta cedează
cu fenomenul lamei de briceag)
Hemiplegie->atitudine Wernicke-Mann
Accentuată de frig, oboseală, emoţii,stricnină
Atenuată în anestezie generală, somn, barbiturice
Extrapiramidală (rigiditatea extrapiramidală), carateristică sdr. hipertonico-hipokinetic:
Rizomielică (predomină proximal)
Globală (interesează flexorii şi extensorii în aceeaşi
măsură)
Plastică,ceroasă (segmentul de membru păstrează poziţia care
i se imprimă)
Cedează sacadat:
Semnul roţii dinţate
(Negro): senzaţia de cedare
în trepte la flexia/extensia pasivă a gâtului mâinii (se poate obţine şi la alte
articulaţii)
Semnul Noica: mişcările de ridicare
– coborâre a membrului
superior contralateral sau a celui inferior homolateral produc o accentuare a
fenomenului roţii dinţate la nivelul articulaţiei gâtului...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.