| Referate | Director web | Adauga link | Contact |






ORGANIZAREA  STATISTICII ÎN ROMÂNIA






ISTORIA STATISTICII IN ROMÂNIA SI PE PLAN INTERNATIONAL



       Definiţia statisticii este spune „ Etimologia : termenul statistică ne trimite la cuvântul „status” cu sensul de stare politică” .Cuvântul statistică este atribuit  lui  Gottfried Achenwall (1746) , ca o ştiinţă a descoperirii statului , folosit pentru producţie sau consum de produse .

Este vorba de cu totul alt gen de „statisticã" decât cea de vechi tip Sansovino, adicã nu de descrieri ale „Statelor" ci de operaţii migãloase de înregistrare, numãrare ºi mãsurãtoare a diverselor fenomene sociale, demografice, economice, culturale - precum ºi de efectuarea unor calcule permişând înţelegerea comparativã a stãrilor sociale din diverse regiuni, fie provincii interne ale unei ţãri, fie chiar de la o ţarã la alta.

„Statistica se practică sub formă de numerotare a populaţiei  şi de evidenţă a bunurilor materiale”(Statistică,edit.Economica,Bucureşti,2000 ,pag.,autor Elisabeta Jaba ).Aceste  metode de statisticii se organizau în primele secole  de romani ,egipteni sau alte popoare  pentru numerotarea populaţiei .Diverse statisticii apărute la Egiptenii(2650-2190)… (practicau înregistrări cu ajutorul Nilometrului ,aşa numit barometru economic ,pentru a măsura nivelul Nilului şi pe această bază se aprecia fertilitatea Nilului) sau ( din motive fiscale ,din 2 în 2 ani sa făceau recensământul aurului şi al domeniilor ,tot aici găsim şi evidenţele piramidelor ,cu privire la cei care aveau să-i slujească lui Faraon după moarte, în lume morţilor ) .„ Moise a făcut o numerotare a populaţiei „.Roma antică (500 î.e.n.,) Servius Iullius (578-534 î.e.n.) a atribuit  o mare importanţă numărătorii populaţiei.

Cea dintâi ştire despre organizarea unor asemenea moduri de documentare o avem în legãturã cu organizarea la noi a Regulamentelor Organice, de fapt prima încercare de modernizare a Principatelor. Se ºtie astfel cã aceste Regulamente prevedeau organizarea unor secşii de statisticã pe lângã Departamentul treburilor dinlãuntru, cu sarcina sã execute periodic „catagrafiile" necesare mai ales din punct de vedere fiscal ºi pentru reglementarea drepturilor de strãmutare a şãranilor dintr-un sat în altul, îngãduite doar la cinci ani o datã, cu prilejul efectuãrii „catagrafiilor".

Aceste catagrafii erau înscrieri în cataloage stabilite nominal, sat de sat ºi gospodãrie de gospodãrie, a tuturor celor care puteau fi exploataşi fiscal prin dajdii ºi bir. Stabilite periodic, ele formeazã un izvor de informaşii extrem de lãmuritor din multiple puncte de vedere, nu numai demografic ci ºi economic. Textele acestor categorii nu au fost însã publicate ºi parte din ele s-au ºi pierdut, rãmânându-ne din întâmplare doar cât a putut copia din ele Ion Donat, care le-a ºi supus unor prelucrãri statistice, cartografiind rezultatele obţinute, operaţie care fusese de fapt începutã de Anton Golopenţia fãrã sã poatã fi dusã la bun capãt. De la Ion Donat ne-au rãmas însã lucruri care se continuã azi, o parte din ele fiind chiar ajunse la stadiul în care pot fi tipãrite, cum e de pildã cu Catagrafia din 1833 privitoare la întreaga Oltenie ºi la un judeş din Muntenia.

Avem deci deschis în faţa noastrã un vast câmp de lucru, care necesitã colaborarea unor colective de specialiºti istorici, statisticieni, lingviºti ºi geografi, care aºteaptã a fi continuatã, cu certitudinea cã graşie muncii lor vom avea despre ţãrile noastre informaţii cu mult mai verosimile decât aprecierile fãcute grosso modo de unii şi de alţii, mai mult sau mai puţin chemaţi a face asemenea lucrãri, aceºtia neputându-ne da decât „ordinea de mãrime" a unor fenomene sociale, nicidecum o statisticã a lor stabilitã pe bazã de numãrare, mãsurare ºi calculare.

Dispunem totuşi de o lucrare de caracter ştiinţific, alcãtuitã de un cunoscãtor al tehnicilor statistice care a avut ºi posibilitatea sã se informeze prin consultarea documentelor de stat, existente în serviciile curente ale diverselor organizaşii administrative de stat, interesul lor continuând totuşi a fi dominant fiscal.

Prima descriere sistematică a fost făcută de Francesco Sansarino (1521-1583) în Veneţia. Cel mai de seamă popularizator al statisticii a fost Gottfried Achennwall (1719-1772),profesor  de  drept internaţional şi de ştiinţe politice la Gottingen ,care a fost declarat în repetate rânduri „părintele statisticii”

În România ,începuturile statisticii au fost conturate prin contribuţiile unor personalităţii  cum ar fii: Mavcordat ,care a contribiut la statistică pentru a reface potenţialul demofiscal al ţării,

Dionisie Pop Marţian,(1829-1865), tânãr ardelean cu ºcoli fãcute la Viena, statistician, economist ºi primul director al Oficiului Central al Statisticii din România ,a organizat primul recensãmânt modern din România (1860), adãuga „Analelor economice" scurte „monografii" sociale sub numele de „vizitaţiuni", aşa cum fãcuse ºi Creangã ºi mai ales, aºa cum vom arãta în amãnunt, Ion Ionescu de la Brad.

În acelaşi an, Ion Ionescu de la Brad (1818-1891), (agronom ,economist şi statistică, profesor la Academia Mihăileană (1842)  ocupã ºi el postul de ºef al „Direcşiei de statisticã a Moldovei", aceºti doi procedând, fiecare în zona sa, la efectuarea în (1859-1860) a unui recensãmânt cu rezultatele publicate în „Analele statistice pentru cunoºtinşa pãrþii muntene din România" (1860-1864) ºi în „Lucrãrile statistice ale Moldovei". În 1852 principatele fiind acum unite, cele douã oficii statistice se contopesc, sub direcşia lui Pop Marţian într-un „Oficiu central de statisticã administrativã".

E remarcabil faptul cã aceºti statisticieni începãtori, ca ºi cei care i-au urmat de altfel, au fost oameni de ºtiinşã de o deosebitã valoare. Dionisie Pop Marþian era un economist de frunte, de fapt redactorul primului curs de nivel universitar de economie politicã, publicând ºi Analele economice, sursã de informaþie nepreţuitã pentru întreaga acea epocã.

Ion Ionescu de al Brad este de asemenea cel mai de seamã cercetãtor al stãrilor sociale de la noi, despre care vom vorbi mai pe larg.

De asemenea avem şi lucrări de antropogeografie, în care geografii au continuat sã arate un deosebit interes nu numai pentru problemele de geografie fizicã, ci ºi pentru cele de geografie umanã, problemele sociale impunându-li-se ºi lor cu precãdere, uneori doar sub forma preocupãrilor etnografice, alte ori însã cu directã înfãþiºare a unor studii de „sociologie" propriu-zisã.

În afarã de lucrãrile lui Simion Mehedinþi ºi George Vâlsan, sunt de luat înseamnã mai ales cele ale lui Vintilã Mihãilescu care au meritul de a fi premergãtoarele unei „sociologii urbane", în aceastã privinþã putând fi înregistratã încã o întâietate româneascã certã în istoria ºtiinşelor umane. E de citat astfel în primul rând analiza lui asupra oraºului Bucureºti, precum ºi monografia regiunilor rurale ale Vlãsiei ºi Moºtiºtei.


Primele expuneri sintetice ale principatelor Unite


Dorinţa de a înfãţişa un tablou general, atotcuprinzãtor, a tuturor problemelor sociale din Muntenia ºi Moldova este, dupã cum am vãzut, veche, urmãrind scopuri diverse. Din ce în ce mai clar rezultã însã cã „documentãrile" strânse pentru asemenea înfãþiºãri de sintezã au cãpãtat un caracter din ce în ce mai ºtiinşific, interesând autori aparţinând unor cercuri de interese diferite, interne şi externe, adresându-se unor lectori şi ei diverşi, unii dorind a stãpâni şi exploata viaţa localã, alţii dimpotrivã de a o organiza modernizând-o la nivel european.

În 1919 a fost creata Directia Generala de Statistica si in 1925 Institutul General de Statistica a Statului, in 1936 a fost adoptata Legea privind Institutul Central de Statistica, iar in 1951 a fost creata Directia Centrala de Statistica. In cele din urma , Institutul National de Statistica a luat fiinta pe baza Decretului nr. 27 din 30 decembrie 1989.

Ordonanta Guvernului nr. 9/1992 privind Organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale in Romania, aprobata de Legea nr. 11/1994, este in curs de actualizare pentru totala corespondenta a cadrului legal statistic cu mediul social si economic national. In plus, se va acorda atentie principiilor importante cat si prevederilor prin care statistica romaneasca va fi aliniata din punct de vedere al regulamentelor legale la statistica tarilor cu traditii democratice (in special cu Regulamentul Consiliului 322/1997 privind statistica comunitara din 17 februarie 1997).

Ordonanta care amendeaza pe cea de mai sus a fost aprobata de Guvern si urmeaza sa fie supusa aprobarii finale a Parlamentului dupa care va deveni Lege cu putere deplina.

Declaratia Comuna semnata cu alte oficii de statistica din tarile in tranzitie si cu Eurostat in ianuarie 1994, cat si Declaratia Comuna semnata pe baza bilaterala in acelasi an de INS si Eurostat reprezinta piatra de temelie pentru apropierea sistemului statistic romanesc.

Pentru a asigura caracterul obiectiv, transparent si stiintific al metodologiilor, indicatorilor, nomenclatoarelor, clasificarilor folosite in activitatea statistica, a fost infiintat Consiliul pentru Coordonarea Activitatii Statistice.

Consiliul este un organism consultativ statistic colectiv care cuprinde reprezentanti ai Guvernului sau ai altor agentii similare, cat si institute de cercetare, organizatii publice, sindicate si Banca Nationala a Romaniei.

Consiliul are ca scop principal analiza si omologarea strategiei generale a dezvoltarii sistemului statistic national, proiectelor de acte legale privind statistica, rapoartelor activitatii INS si Programului Anual de Anchete Statistice.

Activităţile de statistică la noi în ţară sunt coordonate de Comisia Naţională pentru statisticii. Activitatea ei constă în  culegerea datelor de câtre furnizorii ,transmiterea ,  prelucrarea şi transmiterea lor necesare guvernului ,agenţilor economici , instituţiilor şi  beneficiarilor .


Cea dintâi expunere „prospect" a ţãrii din 1867


Abia întemeiate, Principatele Munteniei şi Moldovei au simţit nevoia de a se face cunoscute strãinãtãþii, desigur ºi în nãdejdea de a atrage în felul acesta atenşia asupra posibilitãþilor de stabilire a unor relaţii comerciale.

Încã din 1865 Guvernul român fusese înºtiinşat de agentul sãu din Paris despre dispoziţiile ce se luau cu privire la o Expoziţie Universalã ce urma sã se deschidã în 1867. Prezenþa noastrã la aceastã Expoziþie, cu un pavilion propriu, avea desigur o importanţã nu numai comercialã ci în primul rând politicã, dat fiind cã era pentru prima oarã când aveam prilejul sã ne prezentãm pe scena lumii ca stat independent, iar nu ca o simplã anexã a Imperiului Otoman. Guvernul a socotit deci de cuviinþã sã participãm la aceastã Expoziþie, profitând de bunãvoinþa Franţei care înţelegea sã ne primeascã cu un pavilion propriu, iar nu ca o simplã anexã a Imperiului Otoman. Guvernul a dat deci lui Alexandru Odobescu, care fusese încã de la vârsta de 24 ani ministru al Cultelor ºi avea acum 31 de ani, însãrcinarea de Comisar al Guvernului Român pe lângã Comisariatul Expoziþiei, ºi pe aceea de a pleda pe lângã Guvernul francez dreptul nostru la un pavilion propriu.

Odobescu a lu-at deci contact cu organizatorul acestei expoziţii, care nu era altul decât Frédéric Le Play, vestit sociolog, creator al „monografiilor de familie", încã de pe atunci cunoscut ca autor al seriei de cercetãri Les ouvriers européens (1885) şi La réforme sociale (1865) care avea despre muzeografie o concepţie sociologicã originalã, socotind cã muzeele sunt un mijloc de cunoaºtere sinteticã a vieþii sociale, iar Expoziţiile internaţionale o unealtã de sociologie comparatã, de reciprocã cunoaºtere între naşiuni şi de schimb de experienţã.

Atât Odobescu, care a organizat secţia de „etnologie" a pavilionului nostru, şi care a lucrat mai mult ca „economist", au avut desigur ce învãþa de la Le Play. În 1865, Odobescu  avea sã  prezente  sistematic  problemelor celor douã Principate, Muntenia ºi Moldova, acum unite în domnia lui Alexandru Cuza, sub forma unei „monografii prospect" redactatã în limba francezã, menitã sã dea informaþiile necesare pentru lãmurirea opiniei publice occidentale asupra þãrii ºi problemelor ei, actuale ºi viitoare. Textul a ºi fost tipãrit în 1867, fãrã sã poarte numele autorilor, sub titlul de Notice sur la Roumanie, principalement au point de vue de son économie rurale, industrielle et comerciale; avec une carte de la Principauté de Roumanie, sub rãspunderea unei „Commission princière de la Roumanie".


Reluarea ei de cãtre Obedenaru în 1876


Tema a fost reluatã în 1876 de cãtre M. G. Obedenaru, aducând-o la zi ºi completând-o cu noi informaşii, într-o lucrare scrisã tot în francezã, în acelaºi scop de a face cunoscutã şara în strãinãtate. Ideea ei de bazã este cã economia unei þãri nu se poate înþelege decât în legãturã cu geografia, instituþiile politice, psihologia şi antropologia ţãrii.        

Lucrarea cuprinde deci capitole privind geografia, climatologia, formaţiunile administrative-politice, agricultura, zootehnia, industria, cãile de comunicaţie, producţia şi consumul, comerţul, oraşele, organizarea statului, antropologia, etnografia şi demografia, toate pe baza „unei mai atente folosiri a datelor oficiale" câte existau la acea epocã.


MONOGRAFIA  PROSPECT


Inginerul agronom , Alexandru Odobescu ca autor al primei monografii „prospect" alcãtuitã pentru înfãþişarea ţãrilor noastre unui public occidental, a avut marele merit de a depãºi aceastã fazã, pentru a începe pe cea nouã, în care, cum vom vedea, vor apare o serie de importante „monografii" privind diverse probleme ale ţãrii, influenţa lui fiind în aceastã privinţã cu atât mai mare cu cât, om politic fiind, a avut de îndeplinit rosturi statale de o deosebitã importanþã.


MONOGRAFII SOCIALE

Apãrutã la 11 ani dupã rãzboiul din 1877, cartea cuprinde ºi o amplã monografie a Dobrogei, recent adãugatã României, elaboratã potrivit aceleiaºi scheme, folosind ºi datele unei mai vechi monografii a lui Ion Ionescu de la Brad, cuprinzând ºi un destul de amplu capitol istoric, sub titlul de Ochire economicã asupra organizaţiunii proprietãţii funciare în România, de la întemeierea statului român pânã în 1864. Proprietari, moºneni, clãcaºi. Cinci perioade ale istoriei proprietãşii funciare: 1290-1593; 1593-1746; 1748-1832; 1832-1851; 1851-1864.

În 1876, în amintirea sutei de ani care trecuse de la rãpirea Bucovinei de cãtre Imperiul Habsburgic,este publicatã„MONOGRAFIE", sub titlul Economie Naţionalã; Bucovina, descriere economicã însoþitã de hartã (95 pagini); este redactatã în urma unei vizite de studiu fãcutã în acea provincie pierdutã ºi a unei culegeri de date grupate potrivit aceleaºi scheme care fusese folositã ºi pentru elaborarea lucrãrii Terra Nostra, care de asemenea constituie o sursã de informaşie de cea mai bunã calitate.


Propaganda pentru „anchetele sociale"


„MONOGRAFIILE SOCIALE" scăpa de datorie şi era la curent cu problemele epocii sale, pentru ca în acest fel sã poatã adopta o linie politicã adecvatã ducând la rezolvarea lor. De aceea se fãcea în repetate rânduri cere efectuarea de cercetãri sociale, în primul rând a statisticii.        

Recensãmânt ºtiinşific asupra problemelor ţãrii nu mai fusese fãcut din 1860, când pe aceastã temã lucrarea marele statistician, economist ºi anchetator social Dionisie Pop Marşian, din nefericire prea curând decedat (1829-1863).        

Anchete sociale se vãdeºte ºi prin faptul cã, între 1900 ºi 1909  propune instituirea de concursuri ºi premieri a douã monografii rurale ºi a uneia de judeş, premierea lucrărilor lui Ion Boldea (din 1900)- Studiu istoric şi economic asupra judeţului Vlaşca, venitã totuºi mai târziu ºi sub nivelul lucrãrii lui S. P. Radianu, Judeţul Bacãu, studiu agricol şi economic, din 1889 şi în tot cazul ulterior celor trei monumentale anchete ale lui Ion Ionescu de la Brad, asupra agriculturii române din judeţul Dorohoi (1861), Mehedinţi (1862) şi Putna (1863). Rãdulescu Codin, Monografia comunei Priboieni, Muscel, din 1904 , dar mai puţin decât cea din 1904 a lui A.V. Gâdea, Monografia comunei rurale Bragadiru Bulgari, din plasa Sabaru, judeţul Ilfov .

Au fost desigur şi alţi promotori ai acestei mişcãri a monografiilor de localitãþi şi judeţe, care au declanşat apariţia a nu mai puţin de 56 asemenea lucrãri, în intervalul de timp dintre 1884 ºi primul rãzboi mondial, cu faze de maximã expansiune în jurul anilor 1888 ºi 1907 a rãscoalelor şãrãneºti.


CERCETÃTORI ETNOGRAFI AI ECONOMIEI NOASTRE


În aceastã privinþã, demnã de remarcat este o scurta lucrare „Despre sistemele de culturã ºi raportul lor cu starea socialã" (1891, 71 pagini), fragment dintr-un studiu mai mare, care însã nu a mai vãzut lumina tiparului.

Este încercatã aci schema tipologicã a diferitelor sisteme de culturã „extensive", împãrþite în ordine evolutivã, în sisteme „forestiere", „pastorale", „pastoral-mixte", al „ogoarelor", ºi al „izlazurilor alternative" în urma cãrora sunt luate în seamã sistemele de culturã intensivã, de tip modern ºtiinşific.


Raportul din 1857 al Comisiei Europene


Dupã rãzboiul Crimeii ºi înainte de încheierea pãcii din Paris, punându-se problema unificãrii celor douã Principate aflate încã sub suzeranitatea Turciei, dar scãpate de sub protecþia Rusiei, se impune necesitatea inventarierii problemelor ce urmau a fi dezlegate. Pãrþile învingãtoare ale rãzboiului au crezut deci de cuviinþã sã convoace, atât în Muntenia cât ºi în Moldova aºa numitele „Divanuri ad Hoc" care sã exprime doleanşele ţãrii ºi sã strângã documentarea necesarã justei lor rezolvãri. Aceste Divanuri ad Hoc au avut cu totul altã importanşã decât vechea „Comisiei a proprietãþii" din 1848, cãci ele erau acum convocate oficial, nu de un guvern revoluţionar local, ci de Imperiul Otoman el însuşi, în plin acord cu Franţa, Anglia, Austria şi Sardinia, cuprinzând reprezentanţi nu numai ai marii boierimi ci şi ai micilor proprietari şi ai ţãranilor.

Dezbaterile acestor Divanuri ad Hoc reproduc de fapt aceleaşi poziţii ideologice pe care le cunoaştem din Comisia proprietãţii din 1848, doleanţele ţãranilor fiind tot atât de dur exprimate ca ºi atunci; de data aceasta însã au fost atacate în plus o serie de probleme de înaltã politicã, precum Unirea celor douã Principate, dorinþa unui domnitor strãin etc. strângându-se în acest scop o informaþie deosebit de utilã.

Pentru a sintetiza aceste lucrãri, a fost alcãtuitã o Comisie Internaþionalã, compusã din mandatari ai Franţei, Angliei, Sardiniei, Turciei, Austriei şi Rusiei care, pe baza informaţiilor cãpãtate din partea Divanurilor ad Hoc au redactat un Raport asupra stãrii ºi organizãrii Principatelor Moldova ºi Muntenia.

Acest raport al Comisiei Internaţionale este deosebit de important, putând fi considerat realmente ca o primã „monografie" oficialã cu caracter de document diplomatic, cuprinzând o analizã a celor mai importante probleme ale þãrii, sistematic expusã, urmãrind pe rând: organizarea administrativã, judecãtoreascã, bisericeascã, comercialã, financiarã, lucrãrile publice, învãþãmântul ºi armata. Este deci o lucrare prezentând o bunã documentare cu privire la acea epocã, dar având ºi meritul de a fi fost folositã ca un prim îndreptar pentru cercetãtorii ulteriori ai problemei.


Comisia Noţională


       CN de statistică culege informaţii necesare prin sistemul rapoartelor ale societăţii comerciale (care au obligaţia de a trimite rapoarte al statisticii) . rezultatele anual al statisticii se găsesc “ANUARUL STATISTIC ”,buletine de informare ,studii publicate în reviste , comunicaţii sau pe plan naţional .

       În 1990 s-a înfiinţat Institutul Naţional pentru Sondarea Opiniei (IRSOP) ,care efectuează în special cercetării statistice .Ca urmare a organizării pe toate planurile în special cele politice si economice  s-au dezvoltat o serie de organisme naţionale şi internaţionale ,a căror rol este informarea, găsirea metodologiei  precum  elaborarea de indicatori şi a datelor  pe plan naţional .

       Comisia înfiinţată  în 1946 , care asigură pe plan internaţional

               - dezvoltarea statisticii

               - promovarea statisticii

       Birourile statistice care au lu-at fiinţă sub tutela ONU sunt : Europa , Asia , America , Africa şi Pacific ,ce se ocupă cu colectarea , analiza şi evaluarea statisticii oficiale comunicate de ţările membre .

       

Organizaţii în domeniul statisticii






















BIBLIOGRAFIE





Notiţe statistice asupra Moldovei, autor Neculai Şuţu; traducere şi cu adãugiri de Teodor Codrescu (Iaşi, 1852, 184 p.).


”N. Şuţu, Opere economice, (Edit. de stat, Bucureşti, 1957, 424 p.),Bucureşti, 1936

”Dionisie Pop Marţian, Opere economice, Editura Ştiinţificã, Bucureşti, 1961


„Din istoria statisticii româneşti"; culegere de articole (Editura Direcţiei centrale de statisticã, Bucureºti, 1969, 499 p.).


Proprietatea ruralã ºi chestiunea şãrãneascã (Bucureşti, 1905).


Statistica , (Ed. Academiei, (Bucureşti, 1898-1902, 5 volume).


Oraşul ca fenomen antropogeografic, (Bucureşti,1941).


”Critica asupra României Agricole, (Bucureşti, 1896) .


Descrierea regiunii munţilor noştri din punct de vedere economic (Bucureşti, 1913).


“                   ”