| Referate | Director web | Adauga link | Contact |




Dimensiunile pietei turistice




























CUPRINS








CAPITOLUL 1. MAREA NEAGRA        3

1.1. GENERALITATI        3

1.2. PREZENTARE GENERALA A MARII NEGRE        3

1.3. CARACTERISTICILE MARII NEGRE        4

1.4. IMPORTANTA MARII NEGRE        5

CAPITOLUL 2. LITORALUL ROMANESC AL MARII NEGRE        6

2.1. GENERALITATI        6

2.2. DESCRIEREA LITORALULUI ROMANESC        7

ASPECTUL TARMULUI        7

CLIMA        8

APELE        9

VEGETATIA        9

CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURA TURISTICA        10

3.1. HOTELURI SI OBIECTIVE DIN STATIUNEA COSTINESTI        10

3.2. HOTELURI SI OBIECTIVE DIN STATIUNEA MAMAIA        11

3.3. HOTELURI SI OBIECTIVE DIN STATIUNEA MANGALIA        12

CAPITOLUL 4. HOTELURI, VILE, PENSIUNI        14

4.1. CAZARE IN STATIUNEA COSTINESTI        14

4.2. CAZARE IN STATIUNEA MAMAIA        14

CAPITOLUL 5. NOI REGLEMENTARI PENTRU LITORALUL ROMANESC        14





















CAPITOLUL 1. MAREA NEAGRA



1.1. GENERALITATI




Suprafata: 466 200 km 2;
Adancimea medie: 1271 m;
Adancimea maxima: 2211 m
(in partea central-sudica);
Volumul apelor: 537 000 km 3;
Lungimea maxima: 1200 km;
Adancimea maxima a stratului oxic: 150 m.

Marea Neagra este o mare semi-inchisa, cu salinitate scazuta, un strat anoxic (150-2000 m) si productivitate biologica mare.
Marea Neagra se prezinta ca un bazin intercontinental, aproape izolat de Marea Mediterana, cu care comunica prin stramtoarea Bosfor, ingusta si putin adanca.


  1.2. PREZENTARE GENERALA A MARII NEGRE


  Marea Neagra este o mare continentala situata intre Europa sud-estica si Asia Mica care scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km, Ucrainei, Turciei si Bulgariei. Prin sistemul de stramtori Bosfor- Marmara-Dardanele, Marea Neagra comunica cu Marea Mediterana, iar prin stramtoarea Kerci cu Marea de Azov - mare care reprezinta de fapt o anexa a Marii Negre. Are, in linii mari, forma ovala si tarmuri putin crestate (cu exceptia peninsulei Crimeea), iar in partea de nord-vest are numeroase limanuri. Platforma continentala este foarte extinsa, mai ales in nord-vest, apoi adancimile cresc, ajungand in regiunea central-sudica la 2.425 m.  In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 o/00) in comparatie cu cea a Oceanului Planetar.

   Ca urmare a acestor straturi de salinitate diferite exista si o fauna variata atat pe adancime cat si pe intreaga intindere a Marii Negre. Platoul continental se poate delimita in trei zone:

  • zona prelitorala - care se are o profunzime variabila de-a lungul tarmului unde adancimea este de pana la 12 m si care este expusa valurilor; zona este frecventata de pescari si rezultatele sunt bune dar nu si constante;
  • zona litorala - unde adancimea poate ajunge de la 12-70 m si unde pescuitul din ambarcatiuni este optim pina la max. 50 m adancime;
  • zona sublitorala - are o adancime de la 70 la 230 m unde apa este slab oxigenata cu consecintele de rigoare pentru pescuit.

1.3. CARACTERISTICILE MARII NEGRE

Avându-si originea în vechea mare sarmatica, mult mai întinsa, Marea Neagra este o mare de tip continental, legându-se prin strâmtori (Bosfor si Dardanele) cu Mediterana, iar de acolo cu întreg Oceanul Planetar. Are putine insule, iar ca peninsule cea mare mare este Crimeea. Originalitatea Marii Negre consta în lipsa curentilor verticali, care ar asigura patrunderea aerului în adânc. Aceasta explica existenta a doua straturi de apa: unul din adânc, ceva mai sarat (22%0), neaerat, ceea ce pricinuieste acumularea de gaze toxice (H2S), fiind lipsit de vietuitoare; altul la suprafata (circa 180 m grosime), alimentat cu ape fluviale, deci mai dulce (doar 17-18%° salinitate), influentat de factorii climatici. Numai în cel superior se dezvolta fauna. În nord-vestul marii, deci în dreptul tarii noastre, platforma continentala, cu adâncimi reduse, face ca bogatia faunei sa fie mai mare. În Marea Neagra s-au identificat doua feluri de curenti: unul de descarcare a apelor sarate din Mediterana prin Bosfor în Marea Neagra si, invers, de compensare prin transferul pe la suprafata al apelor mai putin sarate din Marea Neagra spre Mediterana; altul este un curent de suprafata, cu traseu circular, provocat de vânturi. Acesta din urma nu este continuu si nici permanent, cum se credea mai demult, ci numai ocazional.

1.4. IMPORTANTA MARII NEGRE


   Din cele mai vechi timpuri, Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana.

   Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand regiunile riverane cu Marea Mediterana si prin aceasta cu Oceanul Planetar.
   Principalele porturi: Constanta, Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna, Burgas.   Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona balneoclimaterica; de-a lungul timpului s-au dezvoltat numeroase statiuni de renume international: Mamaia, Eforie, Mangalia, Yalta, Soci, Suhumi, Batumi, Varna.

   De asemenea. Marea Neagra reprezinta si mediul de viata a peste 1500 de specii de animale, in special nevertebrate, pesti (dintre care au mare importanta economica scrumbiile, palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu specii care exista numai in Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea Mediterana: morunul, nisetrul si pastruga), delfini si chiar cateva foci in regiunea Capului Caliacra (Bulgaria).







CAPITOLUL 2. LITORALUL ROMANESC AL MARII NEGRE



2.1. GENERALITATI


   Litoralul romanesc al Marii Negre se desfasoara de la gura bratului Chilia, in nord, pana la localitatea Vama Veche, in sud.

   Linia costiera romaneasca se intinde pe o lungime de 264 km, putand fi divizata in 2 sectoare geografice si geomorfologice principale:
Sectorul Nordic (165 km) este cuprins intre Musura si Capul Midia si reprezinta tarmul invecinat cu Delta Dunarii, incluzand complexul lagunar Razim-Sinoe si prezinta acumulari de sedimente aluvionare cu zone mlastinoase si lagunare. Plajele sunt formate din nisip fin, mineral, provenit din Dunare.

Sectorul Sudic (aprox. 99 km) se situeaza intre Capul Midia si Vama Veche si se imparte in 2 subsectoare: Capul Midia Capul Singol, caracterizat prin faleze inalte, calcaroase, separate de plaje mici, adesea protejand lacurile litorale si Capul Singol-VamaVeche.

Coasta nordica, de la Sulina la Constanta este mai putin locuita, in schimb coasta sudica,  de la Constanta la Mangalia este foarte populata si dezvoltata in ceea ce priveste industria, turismul si activitatea portuara.


2.2. DESCRIEREA LITORALULUI ROMANESC



ASPECTUL TARMULUI


   In zona Deltei, numeroasele aluviuni transportate de Dunare alaturi de faptul ca mareele in Marea Neagra sunt foarte slabe, au dus la formarea unor delte secundare la gurile Chiliei si bratului Sf. Gheorghe, sau la bara de aluviuni din dreptul bratului Sulina, care trebuie permanent dragata pentru a nu impiedica navigatia.

Caracteristice in relieful acestei zone sunt grindurile fluvio-maritime (transversale), ce au o litologie mixta (fluviala si maritima), dimensiuni mai mari, construite pe vechi linii ale tarmului de catre curentii marini ce creeaza coordonate litorale; au dune de nisip pe ele ca urmare a mobilitatii nisipurilor superficiale sub actiunea vantului; dintre grindurile fluvio-maritime din zona litoralului se remarca: Letea, situat intre bratele Chilia si Sulina, are o forma triunghiulara cu varful spre nord; suprafata reliefului este neregulata datorita dunelor de nisip care ating uneori inaltimi de 12 m; grindul Saraturile se gaseste situat la nord de bratul Sf. Gheorghe.
   In dreptul bratului Sf. Gheorghe se afla insula Sacalin, aceasta fiind printre putinele insule care insotesc tarmul Marii Negre.
   La sud de Delta, inspre complexul Razim se afla grindul Perisor.
In sudul Deltei, pana la Capul Midia, in zona tarmului se desfasoara complexul lagunar format din lagunele Razim, Zmeica, Sinoe si Golovita care sunt vechi golfuri ale marii, separate ulterior de aceasta prin cordoane de nisip si limanuri maritime: Babadag, Tasaul. Aici apar frecvent cordoane litorale si grinduri. Lagunele mai comunica cu marea prin Gura Portita si La Periboina, de aceea apele in aceste lagune sunt salmastre. Inspre complexul Razim, Masivul Dobrogei de Nord se continua cu prispa Agighiol si prispa Hamangia.

Intre Delta si Capul Midia, tarmul este jos si nisipos. Intre Capul Midia si Vama Veche tarmul este inalt, abrupt spre mare, formand faleza. Faleza a fost amenajata prin taluze de verdeata si diguri. Plajele litoralului romanesc al Marii Negre prin expunerea lor estica si prin nisipul fin, sunt foarte cautate in Europa. In unele portiuni apar si plaje largi, care au favorizat dezvoltarea unor importante statiuni turistice si balneare.

In relief se detaseaza limanurile maritime Tasaul, Techirghiol, Mangalia, Agigea, Tuzla, Tabacariei, Tatlageac si laguna Siutghiol, cu apa dulce, deoarece aici comunicarea cu marea este intrerupta.


CLIMA


Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala, cu usoare influente marine. Variatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii (70 80 de zile de vara). Precipitatiile atmosferice sunt foarte variabile si se produc la intervale mari (400 700 mm annual). Vecinatatea marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor. De-a lungul litoralului se pot deosebi doua nuante climatice:

  • la nord de Capul Midia, evaporatii puternice ziua (Delta Dunarii si Complexul Razim), care asigura umezirea aerului si duc la scaderea amplitudinilor termice
  • la sud de Capul Midia, regimul temperaturii aerului este mai moderat si cu caracter marin mai pronuntat; vara, temperatura aerului este mai coborata decat in nord, iar iarna este mai ridicata.

  Intrucât este înconjurata de mari întinderi continentale, Marea Neagra  exercita o influenta climatica redusa, ce se manifesta doar prin brize diurne si prin modificari termice pe o fâsie îngusta la tarm.

  Litoralul se afla sub influenta Marii Negre (influente pontice). Iernile sunt blande (temperatura medie a lunii ianuarie este de 2 grade C), iar verile secetoase (temperatura medie a lunii iulie: +22Oc). Si totusi,  litoralul romanesc al Marii Negre este supus iarna viscolului.

  Dintre vanturi, predomina cele de nord-est, adaugandu-se, ca vanturi locale, brizele marine.

  Numarul zilelor senine este de 130-170 pe an (cel mai mare din tara), favorizand helioterapia.

  Durata de stralucire a Soarelui totalizeaza 2300-2400 de ore pe an, realizand un potential insemnat de energie solara.


APELE


Apele statatoare sunt reprezentate prin lagune (complexul Razim), ca si prin limanurile maritime (Tasaul cu apa dulce, Techirghiol si Agigea cu apa sarata si namoluri curative, Mangalia cu ape sulfuroase, Tuzla, Tabacariei,Tatlageac,etc.). Apele subterane sunt localizate sub loess la adancimi mari.


VEGETATIA


In zona Deltei, pe lacuri si garle se dezvolta plante cu frunze plutitoare, plante plutitoare si fragmente de plaur (impletituri ale radacinilor si tulpinilor de stuf), nuferi, rogoz, stuf. Pe grinduri apar paduri formate din plop alb, plop cenusiu, plop tremurator, stejar pedunculat, stejar brumariu, stejar pufos, arin. In padurile de pe grindul Letea este bine dezvoltat stratul arbustilor (paducel, porumbar, sanger, macies, etc.) care e completat de o bogata flora agatatoare: vita salbatica, carpenul, volbura urcatoare etc. Pe nisipurile litorale apare vegetatia de litoral, reprezentata, alaturi de graminee si sararita, prin tufisuri de salcet si catina.

FAUNA

Specific stepei sunt rozatoarele: soarecele de stepa, popandaul, harciogul, orbetele si dintre pasari: dropia, prepelita, potarnichea, ca si pescarusii.
Fauna acvatica a Marii Negre este foarte variata fiind reprezentata prin midii, stridii, creveti, crabi, bureti, meduze; dintre mamifere se remarca delfinii. Dintre pesti, reprezentativi sunt: scrumbiile albastre, calcanul, pisica de mare, vulpea de mare, calutul de mare, stavrizii, guvizii, hamsiile, sturionii (cega, nisetrul morunul, pastroga) si rechinii.





CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURA TURISTICA


3.1. HOTELURI SI OBIECTIVE DIN STATIUNEA COSTINESTI










3.2. HOTELURI SI OBIECTIVE DIN STATIUNEA MAMAIA










3.3. HOTELURI SI OBIECTIVE DIN STATIUNEA MANGALIA



























Marea Neagra reprezinta cea mai importanta zona turistica a tarii noastre cu o fauna si flora deosebit de atractive atat pentru turisti cat si pentru pescarii sportivi pe care-i intalnim in numar impresionant pe faleze, diguri sau in mici ambarcatiuni.















CAPITOLUL 4. HOTELURI, VILE, PENSIUNI


4.1. CAZARE IN STATIUNEA COSTINESTI





4.2. CAZARE IN STATIUNEA MAMAIA






CAPITOLUL 5. NOI REGLEMENTARI PENTRU LITORALUL ROMANESC


  • Toata zona de sud a litoralului va fi reabilitata pana in 2020.
  • Taxa de acces in statiunea Mamaia a fost anulata
  • Accesul pe plaja este interzis persoanelor cu animale si vehiculelor.
  • Administratia publica locala va asigura servicii publice de salvare si posturi de prim ajutor




BIBLIOGRAFIE




  1. Viorela Anastasiu, Dan Dumitru, Ovidiu Ionita, Atlas geografic, Editura Expert, Bucuresti, 2002
  2. Georgeta Patuleanu, Geografia Romaniei, Editura Aula, 2007
  3. Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru, Organizarea, dezvoltarea si amenajarea spatiului turistic, Editura Universitara, 2006
  4. Florian Frazzei, Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006