| Referate | Director web | Adauga link | Contact |



Ciuma

De Albert Camus


       

Albert Camus, nuvelist, eseist, filozof si dramaturg francez castiga in anul 1957 Premiul Nobel pentru literatura. Acesta este unul dintre figurile proeminente ale secolului XX si ale literaturii moderne initiind noi concepte literare si idei filozofice.

Ciuma scrisa in anul 1948 este un mit al timpurilor moderne, boala fiind un simbol pe doua nivele. Ea poate fi interpretata din diferite unghiuri: poate fi vazuta ca o alegorie a brutalitatii cu care a fost ocupata Franta de nazisti sau ca o pledoarie, lupta in fata indiferentei umane. La inceput opera a fost aspru critica insa abia mai apoi a primit atentia de care trebuia sa se bucure inca de la inceput. Ciuma ne spune o poveste despre lupta dar nu impotriva unei boli, impotriva soldatilor germani, ci este o lupta impotriva indiferentei atunci cand vine vorba de suferinta umana. Fiecare dintre personajele romanului raspunde catastrofei in propriul sau fel, conform principiilor si educatiei avute, asumandu-si raspunderea faptelor sale.

Tonul operei Ciuma este unul sombru si totusi atat de plin de caldura omeneasca. Fiecare dintre personajele importante ale romanului prezinta un adevar separat, care pentru el este valid. Imediat dupa ce invazia de sobolani morti si gasiti pe strazi, in parcuri, cafenele, hoteluri, case sperie putin populatia Oranului, multi dintre cetatenii orasului incep sa prezinte ciudat simptome de boala necunoscuta. Dupa ce izbucneste epidemia cititorul este introdus in viata mai multor personaje afectate de acest flagel.  Personajele din roman sunt: doctorul Rieux, Tarrou, Rambert, Grand, si  Cottard.  Conflictul pentru toate personajele este reprezentat de acest flagel periculos insa totodata intalnim si conflicte interioare mai mult sau mai putin mistuitoare. Romanul este narat la persoana a treia intr-o maniera omniscienta.

       Cu atat mai mult prin reactiile perosnajelor individuale si ale elementelor colective ale societatii, acest roman exploreaza o varietate de teme cum ar fi libertatea, dragostea si moartea, timpul si exilul, in timp ce este examinat mai indeaproape datoria medicului, interactiunile dintre aspectele biologice, pshihologice si sociale ale vietii, provocarea credintei religioase prin suferintele celor inocenti, cat si importanta si limitarea romantismului, familiei si prietenilor.

       Subiectul in sine este unul destul de simplu si poate fi divizat in cateva fraze. Orasul Oran este lovit de o teribila ciuma raspandita prin intermediul sobolanilor. Dupa scurt timp orasul este inchis si este instaurata carantina. Oamenii incep sa se obisnuiasca cu gandul si incerca sa supravietuiasca atat pe plan mental cat si emotional. Fiecare gaseste metodele lui de supravietuire, de multe ori atarnand in placutele amintiri ale trecutului care pentru unii sunt tot ce le-a mai ramas in fata unui prezent atat de hidos si un viitor atat de nesigur.

Opera este divizata in cinci sectiuni distincte insa fara a le numi capitole deoarece  autorul doreste astfel sa delimiteze cu o linie mai stearsa actiunea din fiecare sectiune. Totul are loc intr-un orasel numit Oran, undeva in Algeria intr-un an necunoscut  insa in luna aprilie. Dupa cum se stie orasul face parte din iubita regiune unde s-a innascut Camus, locul caruia ii apartine, Africa de Nord. Insusi autorul face insasi la inceput cateva aprecieri posomorate asupra imaginii acestui oras. Este unul tristt cu oamenii oarecum banali si plictisiti de viata pe care o duc, un oras port cu deschidere la mare, de altel una dintre distractiile oranienilor. Soarele, vantul, schimbarea anotimpurilori, marea, caldura vor avea sa influenteze in diferite moduri stagiile ciumei cat si raspandirea ei. Actiunea este fixata inca de la incpeut asupra doctorului Bernard Rieux care preocupat sa isi conduca sotia bolnava la tren descopera pe coridor un sobolan mort. Doamna Rieux, pleca pentru o buna bucata de vreme la un sanatoriu pentru recuperare. Doctorul realizand cat de mult tine de fapt la sotia sa ii promite acesteia ca imediat dupa intoarcerea sa o vor lua de la inceput si vor fi mai fericiti. Acest sobolan gasit mort in mod misterios cat si multi altii il pun pe ganduri pe doctorul Rieux, insa numai noi aveam sa stim ca acesti sobolani morti sunt inceputul unei boli fara leac, ciuma.

Pe zi ce trece  sunt gasiti din ce in ce mai multi  sobolani, care umflati si putreziti ieseau pe strazi pentru a-si da ultima suflare. Desi rapoartele aratau un numar ingrijorator de rozatoare moarte acesti oameni lipsiti de imaginatie refuzau sa isi aduca la cunostiinta consecintele devastatoate ale unei epidemii. Sute de sobolani erau dusi zilnic la crematoriu insa asta nu a impiedicat aparitia ciumei. La scurt timp au inceput sa apara cazuri de oamnei cu febra, ganglioni inflamati, varsaturi si pete pe corp. Astfel moarte paznicul din cladirea undelucra doctorul Rieux, domnul Michel. Mai intai pisicile apoi caini iar in cele din ruma oamenii incep sa moara datorida unei boli suspicioase. Populatia nu banuieste inca dezastrul ce avea sa se abata asupra lor.

De-a lungul celei de-a doua parti ne este expus timpul de-a lungul carantinei. Portile orasului sunt inchise iar nimeni nu are voie sa maiiasa din oras astfel evitandu-se si infectia altor zone. Cetatenii incep sa realizeze sa sunt separati de cei dragi, sunt privati de libertatea pe care o aveau altadata, sunt pur si simplu prinsi intre portile unui oras in compania unui flagel periiculos care nu iarta si nu allege victimele, le ia la intamplare. Doctorul Rieux si prietenul sau mai varstinic, doctoral Castle au incercat inca dinainte sa faca autoritatile sa inteleaga ca nu aveau de a fec cu o simpla boala si cu o epidemie. Acum docotrul Rieux se ocupa de toti cei bolnavi atat la spital cat si la domiciliu. Se plimba prin cartierele marginase si incerca sa izoleze orice cetatean ce dadea semne de boala. Cei afectati de ciuma erau trimisi la spital si ingrijiti de urgenta. Familia era pusa sub carantina, lucruirile bolnavului cat si incaperea in care acesta a stat trebuiau dezinfectate cu atentie. Multe dintre rude nu intelegeau gravitatea situatiei si asta ingreuna si munca doctorilor care incercau pe cat posibil sa izoleze flagelul. Numarul cazurilor era alarmant de mare si orasul era acum sub stapanirea ciumei. Oameni atat bolnavi cat si sanatosi, aflati in vizita sau simpli localnici erau obligati sa convietuiasca intre portile aceluiasi oras. Jurnalistul Raymond Rambert, aflat in vizita in orasul Oran este prins aici pe timpul ciumei, departe de Paris si de iubita sa. Acesta incearca disperat sa paraseasca orasul sustinand ca el nu este un cetatean al orasului ci un simplu trecator, ca el nu are legatura cu acest loc al dezastrului si ca vrea sa se intoarca acasa. Vine pana la doctorul Rieux pentru a cere o dovada in urma careia sa reiasa ca este perfect sanatos si ca poate parasi fara probleme orasul. Doctorul refuza cerinte din motive lesne de inteles iar jurnalistul apeleaza la toate mijloacele legate ce ii stateau in putiinta insa fara rezultat. Isi face un plan pentru a scapa illegal cu ajutorul ascociatiei de criminali ai lui Cottard.  Intre timp insa Tarrou ii spune acestuia ca si docotrul Rieux este despartit de sotia sa, facandu-l astfel sa se rusineze de planul sau si indiferenta de care da dovada in momente atat de grele. Dar nu numai Rambert avea astfel de ganduri, multi dintre cetateni ce gandeau la dragoste, la prieteni mai presus decat la boala care ii tinea atat de uniti. Preferau sa paraseasca orasul pentru a vedea persoana iubita insa cu riscul de a contamina atata lume. Inconstienta si indiferenta unora era cea care facea acest flagel sa supravietuiasca. Cottard nu avea nimic de pierdut de pe urma acestei epidemii ba din contra datorita crimei pe care o comisese in trecut simtea acum ca ciuma este ca o eliberare pentru el. Traise pana acum cu frica ca ar putea si arestat si pedepsit in orice moment fara drept la replica.

Dupa luni de carantina multi dintre cetatenii Oranului au renuntat la egoista obsesie asupra propriei suferinte. De-a lungul epidemiei parintele Paneloux a tinut mai multe slujbe de rugaciune in care a spus ca aceasta epidemie nu este decat un semn al raului. Ca s-a abatut exact asupra Oranului pentru ca Dumnezeu nu este  multumit de oamneii de aici si pentru ca acestia o merita. Dupa ce moare de ciuma si un tanar baiat, fiul lui M. Othon, Rieux realizeaza ca oameni nevinovati isi pierd viata si ii reproseaza asta parintelui. Preotul tine o a doua slujba diferita de prima in care sustine faptul ca moartea celor inocenti si nevinovati schimba putnctul de vedere al crestinismului: trebuie sa alegi intre  a crede in tot sau in nimic legat de Dumnezeu. Parintele se imbolnaveste insa refuza sa fie consultat de un doctor. In cele din urma moare insa nu prezinta simptomele clasice ale ciumei astfel incat docotul Rieux il clasifica ca fiind un “caz sub semnul intrebarii”.

Cea de-a patra parte prezinta o intorsatura drastica. Incep sa apara cazuri de recuperare iar sobolanii sunt din nou prin oras. Cottard innebuneste si incepe sa alerge pe strada cu pistolul in mana dar in cele din urma este prins de politie. Este dat un act oficial unde este anulata starea de carantina si declarata  perioada de epidemie inchisa Portile orasului se deschid atat pentru cei care doresc sa vina in Oran cat si pentru cei care doresc sa il paraseasca. Intalnirea cu cei dragi este acum posibila. In acest punct al povestirii doctorul Rieux dezvaluie cititorilor faptul ca el este naratorul intregii intamplari. Cartea totusi se termina intr-o maniera ciudata, cu un final deschis: chiar daca bacilul ciumei dispare pentru cativa ani, bucuria este mereu amenintata deoarece el nu moare sau dispare vreodata. Flagelul adorme in mobila  si rufe sau asteoata cu grija in odai si pivnite, asteapta momentul potrivit pentru a da din nou lovitura de gratie


Lupta impotriva ciumei nu se face decat in colectiv, toti trebuie sa constientizeze pericolul ce ii paste, nu trebuie luptat individual si egoism ci in colectiv.


  


Cateva perosnaje:


1. Dr. Bernard Rieux naratorul povestirii. El este primul din Oran care ia masuri impotriva raspandirii flagelului. Nu crede in Dumnezeu si are o oarecare constrangere fata de preotul orasului. Desi nu este bagat in seama doctorul isi continua munca sa devenita deja o rutina. Desi este separate de sotia sa nu lasa problemele perosnale sa intervina in munca asidua contra epidemiei.


2. Jean Tarrou -  se afla in vacanta in Oran atunci cand epidemia izbucneste si carantina este plasata asupra orasului. Fiind un strain, observatiile acestuia sunt mult mai obiective decat cele ale unui cetatean al Oranului. Tarrou si Rieux se aseamana foarte mult, luptand pentru acelasi scop dar Tarrou este mult mai filozofic. El nu crede in Dumnezeu. Se altura neinfricat echipei ce lupa impotriva epidemiei in acord cu  principiile sale etice.


3. Joseph Grand functionar la primaria Oranului. Cand a acceptat aceasta meserie ia fost propusa o avansare in timp scurt insa cu timpul promisiunea nu ia mai fost onorata. Astfel  lucreaza de ani de zile in acelasi post si intre timp l-a prasit si nevasta, nu datorita faptului ca lipseau sentimente ci pentru ca s-a instaurat o oarecare banalitate in casnicia celor doi. El inca se chinuie sa ii mai scrie o scrisoare insa niciodata nu gaseste cuvinetle potrivite. In intentia sa de a scrie se loveste de aceeasi problema. Fraza de inceput a manuscrisului a prelucrat-o la nesfarsit pana cand si-a gasit cuvintele.


4. Raymond Rambert - este un juranlist din Paris surpins de epidemie in Oran. Incearca disperat sa evadeze din oras odata cu instaurarea carantinei insa fara rezulatat. Duce dorul Parisului si al nevestei.



5. Parintele Paneloux este un preit israelian. La inceputul epidemiei a tinut o predica in care sustinea ca epidemia este o pedeapsa de la Dumnezeu pentru pacatele savarsite de cetateni pentru ca mai apoi sa isi modifice punctual de vedere. Pe final crede ca ciuma nu este altceva decat un test al credintei in Dumnezeu.


6. M. Othon - e magistrat in Oran. Este un judecator si Tarrou il considera inamicul public numarul unu.


7. Jacques Othon - este fiul mai mic al  judecatorului. Dupa ce se imbolnaveste de ciuma este primul care primeste din serul docotrului Castel.


8. Dr. Castel - un doctor batran, este primul care diagnosticheaza boala misterioasa  aparuta in urma mortii sobolanilor ca fiind ciuma. El impreuna cu prietnul sau, doctorul Rieux lupta cu autoritatile pentru a lua in vedere puternica epidemie ce se abatae asupra Oranului si eventual pentru a o evita.